Putin vrea angajament scris privind extinderea NATO pentru pace în Ucraina: Moldova, Georgia și alte foste republici sovietice, printre statele vizate
Condițiile președintelui rus Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina includ o cerere ca liderii occidentali să se angajeze în scris că vor opri extinderea NATO spre Est și să ridice o parte dintre sancțiunile impuse Rusiei, transmite Reuters, cu referire la surse rusești bine informate în legătură cu negocierile. Rusia mai dorește ca „Ucraina să fie neutră, să fie ridicate unele sancțiuni occidentale, să fie rezolvată problema activelor rusești înghețate în Occident și să fie garantată protecția vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina”.
Potrivit sursei citate, după convorbirea de mai mult de două ore cu Trump, săptămâna trecută, Putin a declarat că a acceptat să lucreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv termenul de încetare a focului. Rusia a declarat că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.
Totodată, Kievul și guvernele europene au acuzat Moscova că tergiversează în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.
„Putin este pregătit să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat pentru Reuters o sursă de rang înalt din Rusia, apropiată de cercurile decizionale ale Kremlinului, sub protecția anonimatului.
Potrivit surselor la care face referire publicația, Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – ceea ce înseamnă, în termeni simpli, excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei și Moldovei, precum și a altor foste republici sovietice.
Prima sursă a spus că, dacă Putin va realiza că nu poate ajunge la un acord de pace în termenii săi, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor, prin victorii militare, că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile. Putin și oficialii ruși au declarat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele rădăcină” ale conflictului.
În același timp, Kievul a spus în repetate rânduri că Rusia nu ar trebui să aibă drept de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la alianța NATO. Ucraina afirmă că are nevoie de garanții solide de securitate din partea Occidentului pentru a descuraja orice viitor atac rusesc. Administrația președintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
NATO a declarat anterior că nu își va schimba politica „a ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere. Un purtător de cuvânt al alianței, care are 32 de membri, nu a răspuns întrebărilor Reuters.
Putin a ordonat trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene.
Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din teritoriul ucrainean. Deși avansurile rusești s-au accelerat în ultimul an, războiul costă mult atât Rusia, cât și Ucraina, în termeni de pierderi umane și cheltuieli militare.
Menționăm că Republica Moldova, fiind stat neutru, nu și-a manifestat vreodată dorința de a adera la NATO. Parteneriatul cu NATO pentru 2025-2028, aprobat de Guvern, continuă colaborarea începută în 1994 prin Programul „Parteneriatul pentru Pace” și vizează modernizarea sectorului de securitate și apărare, consolidarea rezilienței naționale și cooperarea cu structurile euroatlantice, respectând strict neutralitatea constituțională a țării.
Pe 16 mai, la Istanbul, au avut loc primele negocieri directe între delegațiile Ucrainei și Rusiei de la începutul anului 2022. Cele două părți au convenit un schimb de prizonieri în formatul „1000 pentru 1000” și au indicat că există perspective pentru continuarea discuțiilor. A fost discutată inclusiv posibilitatea unei întâlniri personale între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Totuși, surse din cercurile de negociere ucrainene au transmis că delegația rusă ar fi prezentat condiții „nerealiste”, cerând, printre altele, ca Ucraina să se retragă de pe o parte a teritoriului său înainte de o eventuală încetare a focului.
Pe 19 mai, după convorbirea telefonică cu Vladimir Putin, președintele Donald Trump a anunțat că negocierile dintre Rusia și Ucraina vor începe „imediat”. Liderul de la Casa Albă a informat imediat despre acest lucru pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Franței Emmanuel Macron, prim-ministra Italiei Giorgia Meloni, cancelarul Germaniei Friedrich Merz și pe președintele Finlandei Alexander Stubb.
Ziua următoare, guvernul Italiei a anunțat că noul papă, Leon al XIV-lea, și-a exprimat acordul pentru ca Sfântul Scaun să joace rolul de gazdă a negocierilor.
Și președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că negocierile „tehnice” dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei privind încheierea războiului ar putea continua la Vatican în următoarele zile. Potrivit politicianului finlandez, Statele Unite nu s-au retras din procesul de negociere.
CITEȘTE ȘI:
