Concluziile anchetei în cazul eliberării din înschisori a condamnaților pe viață: ANP nu a evaluat riscurile, iar instanțele au aplicat formal legea
Modificările aduse recent Legii amnistiei au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea din penitenciare a unor persoane condamnate pentru infracțiuni extrem de grave. Legea a fost aplicată formal, fără o analiză reală a riscurilor, este concluzia unei anchete de serviciu realizate de Ministerul Justiției, după ce mai mulți deținuți pe viață au fost puși în libertate în ultimele luni.
„Modificările operate la Legea amnistiei au creat vulnerabilități în sistemul nostru de justiție penală”, a declarat astăzi ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, într-o conferință de presă. Potrivit ei, „introducerea unor prevederi la legea de bază au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați la infracțiuni extrem de grave, fără a fi evaluate în mod eficient riscurile”.
Ancheta internă a ministerului a arătat că, în trei cazuri, deciziile de eliberare au fost anulate de instanțe, iar condamnații au fost reîncarcerați.
„În total, au fost cinci recursuri înaintate, patru din acestea au fost admise, iar deciziile - anulate”, a precizat ministra.
Într-un alt caz, este în desfășurare procedura de extrădare, iar o cerere de revizuire a sentinței se află încă pe rolul instanței.
În unele situații, deși aplicarea prevederilor legale nu a fost neapărat ilegală, au fost combinate mai multe mecanisme favorabile condamnaților, fără o analiză clară a proporționalității: amnistie, compensarea pentru condiții inumane de detenție și prevederile articolelor 91 și 92 din Codul penal privind eliberarea după 25 de ani de detenție.
„Fără o analizare juridică eficientă a impactului”, acest cumul a dus la eliberări discutabile, a declarat Mihailov-Moraru, precizând că „sistemul nu a funcționat eficient, pentru că evaluările riscului de recidivă au fost efectuate formal”.
Ministra a atras atenția că „evaluările riscului de recidivă au fost efectuate formal”, iar fișele comisiilor speciale din penitenciare „au omis aspecte esențiale, cum ar fi istoricul infracțional, impactul asupra victimelor, pericolul social”.
Ca urmare a neregulilor constatate, trei funcționari au fost suspendați, iar 10 angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și șase din Penitenciarul nr. 17 Rezina vor fi cercetați disciplinar. Totodată, cinci persoane, care între timp au părăsit sistemul, ar putea fi investigate penal.
Ministerul Justiției a sesizat Procuratura Generală, Autoritatea Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii și organele disciplinare profesionale.
„Funcționarii care au aplicat legea în mod neglijent sau cu anumite interese vor fi examinați de comisiile disciplinare și sancționați în modul corespunzător”, a declarat ministra.
Pentru a evita astfel de derapaje, ministra a anunțat că va propune modificări legislative care să includă filtre mai riguroase: „Ministrul Justiției să numească direct comisiile speciale, evaluările să se bazeze pe criterii mai individualizate și obiective”.
Amintim că mai mulți deținuți condamnați la detenție pe viață au fost eliberați în 2024 și 2025, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor. În total, 24 de condamnați pe viață au avut sentințele revizuite, fie prin comutarea pedepsei în termene fixe, fie prin aplicarea liberării condiționate. Printre cazurile notabile se numără Alexandr Sinigur, condamnat pentru omoruri la comandă, reținut din nou la scurt timp după eliberare, și Iurie Radulov, lider al unei grupări criminale, care a părăsit țara după eliberare, dar a fost localizat ulterior.
