Minut de reculegere în Parlament. Deputații au comemorat victimele primelor deportări operate de sovietici
Deputații au ținut joi, în debutul ședinței Parlamentului, un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste, la 84 de ani de la primul val înregistrat în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a evocat acest moment dureros din istoria țării, menționând că deportările au fost o crimă împotriva poporului nostru, iar datoria autorităților este să păstreze vie memoria acestor tragedii.
„Regimul sovietic de atunci a scos peste 30.000 de persoane din casele lor. Le-au urcat în trenuri marfare și le-au trimis departe de casă. Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime provocate de-a lungul anilor de regimul totalitar stalinist”, a declarat Igor Grosu în plenul Parlamentului.
Grosu a menționat că, pentru mulți dintre cei deportați, dreptatea nu a fost încă făcută, iar suferința lor trebuie recunoscută și transmisă generațiilor viitoare.
„De ce este important să vorbim despre aceste atrocități ale istoriei, fiindcă noi vorbim de bunicii, părinții, rudele noastre, care au îndurat chinuri, care au murit în chinuri și mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă? Tragedia deportărilor e tragedia poporului nostru. Nu vom uita niciodată. E de datoria noastră să nu mai permitem regimurilor să provoace astfel de crime și să ținem minte că viața omului este mai presus de orice fantezie imperialistă”, a punctat președintele Parlamentului.
Cu ocazia comemorării, Igor Grosu a anunțat că Agenția Națională a Arhivelor a primit un nou lot de aproximativ 20.000 de dosare privind deportările din perioada sovietică, transferate de la Arhiva Ministerului Afacerilor Interne. Acest transfer marchează finalizarea procesului de predare a tuturor dosarelor represiunilor politice, proces început în anul 2010.
„Este un moment istoric. Lista tuturor dosarelor va fi disponibilă online pe site-ul Agenției până la 5 iulie, astfel încât toți cetățenii, indiferent de locul de trai, vor putea verifica existența unui dosar fără a se prezenta fizic la arhivă”, a precizat Igor Grosu.
Amintim că, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a început primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei, unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria recentă a regiunii. Zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor, urcați cu forța în trenuri de marfă și trimiși în Siberia sau Kazahstan. Printre victime se numărau așa-numiții „dușmani ai poporului”: țărani înstăriți („culaci”), preoți, intelectuali, funcționari, ofițeri, membri ai administrației locale sau ai partidelor interbelice.
Deportații au fost supuși unor condiții inumane. Familiile au fost separate, bărbații au fost trimiși în lagăre de muncă forțată (GULAG), iar mulți dintre ei nu au supraviețuit frigului, foametei sau epuizării. Această tragedie s-a desfășurat în contextul anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov semnat la 23 august 1939, prin care România a fost forțată să cedeze teritoriile dintre Prut și Nistru, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.
Odată cu instaurarea regimului sovietic, a început o amplă campanie de epurare și represiune. Cei considerați periculoși pentru noua ordine politică – primari, moșieri, comercianți, polițiști, ofițeri, profesori – au fost vizați de deportări. În primul val din iunie 1941, aproape 22.000 de persoane din 3.470 de familii au fost deportate.
Listele cu numele celor vizați erau adesea întocmite arbitrar, cu numeroase abateri procedurale – scrise de mână, fără avize oficiale sau fără nicio justificare legală. Mii de oameni nevinovați au fost smulși din comunitățile lor și trimiși în exil forțat, într-o tentativă brutală de suprimare a identității naționale și de control total asupra societății.
