Guvernul susține modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, dar face recomandări: Eliminarea definițiilor neclare și respectarea drepturilor furnizorilor
Cabinetul de miniștri a aprobat, pe 18 iunie, Avizul la proiectul de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, înaintat de un grup de deputați, pe fundalul criticilor societății civile și al unei opinii critice a Comisiei de la Veneția.
Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, modificările la Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova vor contribui la consolidarea independenței autorităților de reglementare, la protejarea jurnaliștilor și minorilor, combaterea conținuturilor ilegale, promovarea operelor europene și asigurarea transparenței în domeniul media.
„Amendamentele propuse derivă din angajamentele în Planul național de acțiuni pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. (...) Această aliniere va permite R. Moldova să acceseze Programul „Europa creativă”, sprijinind dezvoltarea durabilă și inovativă a sectorului cultural și audiovizual. Guvernul susține inițiativa, cu recomandări de îmbunătățire a proiectului”, a menționat ministrul Prodan, în cadrul ședinței Guvernului.
Guvernul arată în avizul său că proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale întărește independența editorială și combate ingerințele politice în activitatea presei, protejează minorii și publicul larg de conținuturi ilegale și dăunătoare, promovează operele europene și sprijină producțiile locale.
Totuși, Cabinetul de miniștri recomandă eliminarea mai multor definiții considerate neclare și, fiind în asentiment cu opinia Comisiei de la Veneția, propune ca orice măsură de restricționare a retransmisiei să respecte drepturile fundamentale ale furnizorilor, precum dreptul la apărare, dreptul de a fi informați și posibilitatea unui recurs efectiv.
Ce urmărește proiectul de lege și ce recomandări a făcut Guvernul
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege, modificările sunt necesare pentru a alinia Codul la Directiva (UE) 2018/1808, care actualizează regulile europene privind serviciile media audiovizuale.
Printre obiectivele principale se numără:
• Adaptarea reglementărilor la piața media digitală, inclusiv a platformelor de partajare video;
• Întărirea independenței editoriale și combaterea ingerințelor politice în activitatea presei;
• Protejarea minorilor și a publicului larg de conținuturi ilegale și dăunătoare;
• Promovarea operelor europene și sprijinirea producțiilor locale.
Noțiuni noi și reguli mai clare
Proiectul introduce și clarifică mai multe definiții esențiale, cum ar fi:
• „Conținut ilegal” – orice material care încalcă legile țării (de exemplu, instigare la terorism, pornografie infantilă, discurs care incită la ură);
• „Discurs care incită la ură” – definit pe baza criteriilor de discriminare recunoscute prin legislația egalității;
• „Notificator de încredere” – persoană sau organizație recunoscută oficial pentru a raporta conținuturi ilegale online;
• „Rețea de comunicații electronice” – termen aliniat cu Legea comunicațiilor electronice pentru a evita suprapunerea definițiilor;
Guvernul a recomandat eliminarea unor definiții considerate neclare sau redundante și corelarea termenilor cu cei folosiți în alte legi naționale.
Reguli mai stricte pentru conținutul audiovizual
Proiectul reglementează expres tipurile de conținut interzise:
• Programe care amenință securitatea națională sau ordinea constituțională;
• Materiale care îndeamnă la ură, violență, discriminare pe criterii de rasă, sex, limbă, religie, orientare sexuală sau alte criterii protejate;
• Difuzarea de pornografie infantilă și dezinformare;
• Alte conținuturi interzise prin regulamentele Consiliului Audiovizualului.
Aceste reguli se aplică atât în televiziune și radio, cât și pe platformele de partajare video.
Protecția copiilor
Proiectul impune furnizorilor de conținut obligația de a restricționa accesul copiilor la materialele care le pot afecta dezvoltarea, folosind instrumente de verificare a vârstei, limitarea orei de difuzare și alte măsuri tehnice.
În plus, în toată legislația audiovizuală, termenul „minor” va fi înlocuit cu „copil”, pentru uniformitate cu legislația internațională și națională privind drepturile copilului.
Protecția surselor jurnalistice
Modificările întăresc interdicția ca autoritățile statului să obțină informații despre sursele jurnalistice prin metode de constrângere sau supraveghere. Totuși, se păstrează excepția legală deja prevăzută: sursele pot fi divulgate în instanță doar dacă este vorba despre infracțiuni deosebit de grave și dacă nu există alte mijloace de probă.
Drepturi procedurale și garanții pentru furnizori
Guvernul subliniază că orice măsură de restricționare a retransmisiei trebuie să respecte drepturile fundamentale ale furnizorilor:
• Dreptul la apărare. • Dreptul de a fi informați. • Posibilitatea unui recurs efectiv.
Reguli clare pentru sancțiuni
Proiectul prevede o gamă de sancțiuni, de la avertisment public la retragerea licenței de emisie. Guvernul recomandă ca lista sancțiunilor să fie explicită și clar definită, astfel încât să nu existe interpretări confuze.
De asemenea, se menține procedura prealabilă de contestare a deciziilor Consiliului Audiovizualului, în acord cu Codul administrativ, pentru a încuraja soluționarea amiabilă a litigiilor înainte de a ajunge în instanță.
Simplificări și corelări
Proiectul elimină articole redundante, corectează trimiteri și clarifică expresii, inclusiv în privința semnării electronice a cererilor și declarațiilor. De exemplu, termenul „pagină web” va fi înlocuit cu „site web”, pentru coerență cu regulamentele guvernamentale și standardele internaționale.
CITEȘTE ȘI:
