„Risc de influență politică asupra instituțiilor-cheie din domeniul mass-media”: Avizul Comisiei de la Veneția la modificările ce vizează Codul Audiovizualului
Modificările propuse la legislația care reglementează domeniul mass-media din R. Moldova conțin mai multe formulări ambigue și suprapuneri instituționale. De asemenea, există riscul de influență politică asupra instituțiilor-cheie din domeniul media, notează Comisia de la Veneția în avizul său la pachetul de legi privind reglementarea mass-media în Republica Moldova, solicitat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 27 martie 2025.
Comisia de la Veneția a expertizat propunerile privind modificarea a trei legi - cea cu privire la mass-media, Codul serviciilor media audiovizuale și Legea cu privire la publicitate. Toate au fost prezentate ca inițiative legislative neînregistrate, aflate în dezbatere, dar, potrivit Comisiei, elaborarea lor a avut loc într-un proces lipsit de transparență și consultare cu opoziția parlamentară. În avizul său, Comisia de la Veneția subliniază necesitatea unor ajustări esențiale pentru a asigura conformitatea deplină cu standardele europene și internaționale privind libertatea de exprimare, pluralismul și independența presei.
Comisia de la Veneția recunoaște că direcția generală a reformei este corectă, proiectele de lege reflectă dorința R. Moldova de a se alinia la standardele europene și salută măsurile împotriva dezinformării.
Totuși, utilizarea unor formulări ambigue precum „interes public”, riscul de influență politică asupra instituțiilor-cheie din media și alocarea opacă a publicității de stat sunt probleme semnalate de Comisia de la Veneția în avizul său.
Astfel, Comisia recomandă ca rolul Consiliului de Presă să fie mai clar definit în ceea ce privește competențele sale de aplicare a legii și efectul juridic al deciziilor sale. De asemenea, se recomandă ca furnizorii de servicii media afectați de sancțiuni grave să poată beneficia de suficient timp pentru a iniția proceduri judiciare, iar Legea privind mass-media ar trebui să includă direct toate prevederile esențiale privind procedura de înregistrare a publicațiilor de presă.
Totodată, Comisia subliniază necesitatea definirii clare și precise a atribuțiilor Consiliului Audiovizualului în ceea ce privește combaterea dezinformării și asigurarea calității informației.
Recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția:
Definițiile aferente din pachetul legislativ ar trebui revizuite și armonizate pentru a evita lacunele legale și suprapunerile în domeniul reglementării, în special definițiile termenilor „mass-media” și „publicație de presă”.
Metoda de numire a membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova din partea Consiliului Audiovizualului și Consiliului Presei ar trebui reevaluată. Se recomandă revenirea la implicarea diferitor organizații ale societății civile în procedurile de numire a unor membri ai acestui Consiliu, asigurând astfel reprezentarea intereselor publicului în cadrul Consiliului.
Legea ar trebui să specifice mai detaliat criteriile și procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Audiovizualului propuși de organizațiile societății civile, pentru Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al radiodifuzorului public, precum și pentru directorul general al acestuia, pentru a stabili unele garanții procedurale.
Rolul Consiliului de Presă ar trebui definit mai clar, în special în ceea ce privește puterile sale de aplicare și efectul juridic al deciziilor sale. Ar trebui specificat faptul că deciziile sale pot fi supuse controlului judiciar, în măsura în care afectează drepturile jurnaliștilor și ale furnizorilor de servicii media.
Furnizorilor de servicii media care sunt supuși unor sancțiuni serioase, în special în cazul suspendării sau încetării transmisiei, ar trebui să li se acorde un timp suficient pentru a iniția proceduri judiciare, iar astfel de măsuri să fie suspendate până când o instanță decide dacă acestea trebuie să rămână în vigoare. În plus, instanțele ar trebui să aibă autoritatea de a suspenda executarea oricărei sancțiuni în orice etapă, indiferent de natura sau gravitatea acesteia.
Dispozițiile privind înregistrarea jurnaliștilor independenți din articolul 12 al proiectului Legii privind mass-media ridică îngrijorări și ar trebui reconsiderate. Înregistrarea obligatorie nu ar trebui să fie o condiție pentru dobândirea statutului de jurnalist independent. Drepturile jurnaliștilor, în special cele referitoare la utilizarea tehnologiilor de supraveghere, ar trebui aliniate la standardele internaționale, iar responsabilitățile să fie stabilite în mod clar în cazurile de refuz nejustificat de a furniza jurnaliștilor informații de interes public.
Elementele esențiale referitoare la înregistrarea publicațiilor de presă ar trebui prevăzute în Legea privind mass-media, și nu printr-un act emis de Ministerul Culturii.
Download Republic of Moldova - Opinion on the Legislative Reforms on Mass Media Regulation_ the Draft Law o... by Rodica Mazur on Scribd
Solicitați de Moldova 1, membrii Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media au refuzat să comenteze concluziile experților de la Veneția, motivând că încă nu au examinat avizul. Și experții din media au spus că au nevoie de timp pentru a studia recomandările Comisiei.
Opinia la pachetul de legi privind reglementarea mass-media în Republica Moldova a fost adoptată de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 143-a ședințe plenare din 13-14 iunie 2025.
