Corespondență Dan Alexe // Summitul NATO: fisuri în certitudinea celor 5%
Liderii NATO, care se vor reuni săptămâna aceasta la Haga, aveau inițial pe agendă practic o singură sarcină: să aprobe un plan de dublare a cheltuielilor naționale pentru apărare ale membrilor alianței, până la 5% din PIB. La asta se adaugă, desigur, intervenția SUA în Iran, combinată cu faptul că liderii europeni — cu excepția britanicului Keir Starmer — au reacționat tardiv și prudent. O reuniune a miniștrilor de externe ai UE are, de altfel, loc astăzi la Bruxelles.
Dar, în ultimul moment, în privința summitului NATO de la Haga, fisurile în unitatea atingerii acelor cheltuieli preconizate de 5% din PIB devin din ce în ce mai vizibile. Spania și-a confirmat refuzul, iar coalițiile de guvernare divizate din Germania și Belgia arată că va fi dificil pentru unele capitale să își respecte angajamentele luate.
„Spania nu se poate angaja în direcția unui obiectiv specific de cheltuieli militare”, i-a scris joia trecută premierul socialist spaniol Pedro Sánchez șefului civil al NATO, Mark Rutte. Având în vedere că Spania cheltuie doar 1,2% din PIB-ul său în acest moment (mult sub obiectivul de 2% convenit în 2014), cererea unei scutiri din partea Madridului nu este deloc o surpriză.
Mai îngrijorător este însă altceva, venind din partea unui lider estic care, alături de maghiarul Viktor Orban, este un simpatizant pe față al lui Putin: premierul slovac Robert Fico a stârnit o polemică aprinsă după ce a sugerat că neutralitatea în politica externă ar fi benefică pentru Slovacia, o idee care poate implica până și retragerea din NATO, lucru fără precedent.
Într-o vizită la Ministerul Economiei, Fico a întrebat săptămâna trecută: „Oare neutralitatea nu ar fi bună pentru Slovacia în această perioadă dementă? Pun această întrebare în mod oficial și foarte clar”.
Premierul Slovaciei a denunțat în același timp și planurile UE de a crește cheltuielile pentru apărare, spunând că „trăim vremurile lipsite de sens ale înarmării” și comparându-i pe producătorii de arme cu firmele farmaceutice care au profitat de perioada pandemiei. „Cum vreți să cheltuim cele 800 de miliarde de euro despre care vorbește Uniunea? Este imposibil”, a spus Fico.
Dar se pregătesc și alte surprize. De exemplu, deputatul belgian Sammy Mahdi, liderul creștin-democraților flamanzi (CD&V), a vorbit despre necesitatea Belgiei de a-și atinge obiectivul de 2%. Partidul său este membru al Partidului Popular European de centru-dreapta și face parte din guvernul prim-ministrului Bart De Wever, care a susținut deja obiectivul de 5%. Cu toate acestea, Mahdi spune că această creștere a cheltuielilor ar fi o „direcție nebunească”.
Europa și-ar putea cheltui investițiile existente mai eficient — a spus Mahdi, care susține ideea unei armate europene — în loc să-i pună pe cetățeni să suporte costurile apărării fiecărei națiuni.
Afirmând că o creștere atât de mare a bugetului apărării ar însemna o putere de cumpărare mai mică cu 6.000 de euro anual pentru familiile belgiene, Mahdi a avertizat că guvernul de coaliție ar putea „pierde mulți” alegători în favoarea „partidelor extreme, în special a extremei stângi”.
Acest punct a fost reiterat și de un social-democrat de rang înalt din Germania, Ralf Stegner — deși acesta a avertizat invers: că tăierile din asistența socială pentru armată ar întări extrema dreaptă din țara sa. Stegner, un parlamentar, a fost coautor al unui „manifest pentru pace” provocator, care solicită cheltuieli pentru ajutor umanitar în loc de arme.
Chiar mai mult decât cel al lui Mahdi din Belgia, partidul lui Stegner este un jucător principal în coaliția de guvernare.
Tehnic vorbind, doar 3,5% din PIB trebuie să fie alocați cheltuielilor militare, în timp ce restul poate fi direcționat către investiții conexe, precum infrastructura și securitatea cibernetică. Asta lasă mult loc pentru interpretări și ajustări contabile.
Disputa Macron - Trump
Dar și Emmanuel Macron a stârnit polemici, transmițându-i câteva mesaje lui Donald Trump, după ce acesta a preferat să părăsească summitul G7 din Canada fără să ia parte la concluziile finale. Macron a avertizat că schimbarea regimului din Iran prin război ar provoca „haos” în țară și în regiune.
Ca răspuns, Donald Trump s-a plâns că omologul său francez „nu a înțeles niciodată nimic”, vizibil deranjat de comentariile despre planurile sale de a rezolva războiul israeliano-iranian. Iată un summit NATO care promite.
