Summit NATO: confruntați cu atacurile americane din Iran, europenii sunt inaudibili
Eforturile diplomatice depuse în ultimele zile de capitalele europene pentru a dezamorsa tensiunile par acum iluzorii, după atacurile lui Donald Trump asupra siturilor nucleare iraniene. O Europă marginalizată și neputincioasă se reunește marți și miercuri, 24-25 iunie, la Haga, condamnată să sufere deciziile imprevizibilului Donald Trump. Bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene, în noaptea de sâmbătă, 21, spre duminică, 22 iunie, i-au pus pe liderii europeni într-o poziție imposibilă.
Niciunul dintre ei nu a condamnat decizia președintelui american de a se alătura atacurilor israeliene, dar acest lucru contrazice și chiar subliniază natura iluzorie a inițiativelor lor diplomatice din ultimele zile pentru a încerca să evite o astfel de evoluție.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat un ton similar, subliniind în primul rând că „Iranul nu trebuie să obțină niciodată bomba”. Restul mesajului ei, postat pe rețelele de socializare, a fost mai ambiguu: „Pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou nivel maxim, stabilitatea trebuie să fie prioritatea. Respectarea dreptului internațional este esențială”, a scris von der Leyen, ceea ce ar putea fi interpretat ca o critică foarte voalată la adresa atacurilor americane.
Emmanuel Macron s-a încurcat, de asemenea, în atitudini contradictorii.
După ce a adoptat o linie dură la începutul atacurilor israeliene în Iran, asemenea cancelarului german Friedrich Merz, Macron s-a împotmolit într-o săptămână de declarații contradictorii.
Cu mai puțin de 48 de ore înainte ca șase bombe să cadă asupra instalațiilor nucleare subterane de la Fordo, în Iran, miniștrii de externe francez, german și britanic se întruniseră în cerc închis la Geneva pentru a negocia cu omologii lor iranieni.
Dar, încă o dată, Donald Trump a luat Europa prin surprindere. Lansând atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene în noaptea de sâmbătă, 21, spre duminică, 22 iunie, președintele american a ignorat din nou încercările diplomatice europene. Cu mai puțin de 48 de ore înainte ca șase rachete americane să fie lansate asupra instalațiilor nucleare subterane de la Fordo, miniștrii de externe francez, german și britanic, însoțiți de Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a Comisiei pentru Afaceri Externe, se încuiaseră timp de patru ore la Hotelul Intercontinental din Geneva pentru a negocia cu omologul lor iranian.
Reacția europenilor la bombardarea Iranului a fost lentă și dezordonată. Primul care a vorbit a fost prim-ministrul britanic Keir Starmer, care fusese avertizat de Washington înainte de atac. „Programul nuclear al Iranului reprezintă o amenințare gravă la adresa securității internaționale. Iranului nu i se poate permite niciodată să dezvolte arme nucleare, iar Statele Unite au acționat pentru a evita această amenințare”, a scris el într-un mesaj cvasi-de felicitare adresat lui Donald Trump.
Un summit NATO la Haga
Forțat de atacul israelian asupra Iranului din 13 iunie să anuleze o conferință la New York, care ar fi putut servi drept trambulină pentru recunoașterea statului palestinian de către Franța, Emmanuel Macron pare să vrea să se prezinte drept mediator în noul conflict. După convorbiri telefonice cu liderii mai multor țări arabe, el a vorbit duminică, 22 iunie, cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și l-a îndemnat să „reia discuțiile diplomatice”.
Marți, 24 iunie, începe la Haga, în Olanda, un summit NATO la care vor participa toți șefii de stat ai alianței. În același timp, Ursula von der Leyen va convoca un „consiliu de securitate” a doua zi, într-un nou format de întâlnire inventat în primăvară pentru a reuni toți comisarii pentru a discuta probleme de apărare.
Deocamdată, o constantă reiese din reacțiile europene la atacurile din Iran: de la Berlin la Bruxelles, la Teheran este lansat un apel unanim „de a reveni la masa negocierilor”, fără ca aceeași exigență să fie vreodată menționată în ceea ce privește Washingtonul sau Tel Avivul.
