Mizele decisive ale summitului NATO de la Haga: va fi un eveniment istoric sau generator de tensiuni?
Într-un context geopolitic tensionat, NATO se reinventează. Creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina și redefinirea relației cu SUA sunt doar câteva dintre mizele decisive ale summitului din 24–25 iunie. Reuniunea are loc într-un moment descris de NATO ca fiind „cel mai periculos mediu de securitate de la sfârșitul Războiului Rece”.
Președintele SUA, Donald Trump, participă pentru prima dată la un summit NATO de la revenirea sa în funcție. Pentru mulți lideri europeni, prezența lui este o sursă de stres. În trecut, Trump a acuzat frecvent aliații că „profită” de garanțiile de securitate oferite de Washington, criticând țările europene pentru cheltuieli prea mici în domeniul apărării.
BBC scrie că, înainte de începerea summitului, existau temeri în rândul diplomaților europeni că Donald Trump nu va onora invitația. Mulți considerau că o eventuală absență a președintelui american ar fi transmis un semnal periculos, mai ales pentru Rusia și China, care urmăresc atent orice slăbiciune în relațiile dintre SUA și Europa.
Într-o încercare de a-l convinge, noul secretar general al NATO, Mark Rutte, ar fi modelat summitul „în jurul lui Trump”, potrivit presei internaționale: o agendă axată pe bani, fără teme sensibile și cu garanții că Europa va contribui mai mult.
5% pentru apărare: cifră simbolică sau pas istoric?
Cea mai controversată propunere a summitului este introducerea unui nou obiectiv de cheltuieli militare: 5% din PIB pentru apărare, pe o perioadă de 7–10 ani. Obiectivul a fost susținut puternic de Trump și acceptat, cu rezerve, de majoritatea țărilor membre.
Planul propus împarte această sumă în două componente:
3,5% pentru cheltuieli militare directe (echipamente, forțe armate, infrastructură);
1,5% pentru investiții conexe (cybersecuritate, porturi, reziliență energetică).
Această schemă ar aduce Europa aproape de nivelul de cheltuieli al SUA, care investește aproximativ 3,4% din PIB în apărare. Polonia este deja lider regional, cu 4,7% din PIB, în timp ce Spania și Italia sunt în continuare mult sub pragul de 2%.
Problema este că banii trebuie să vină de undeva: fie din noi taxe, fie prin împrumuturi, fie prin reducerea altor cheltuieli publice — de unde și expresia bine cunoscută în economie: „tancuri sau pensii”.
Sprijin pentru Ucraina, dar fără garanții americane
Un alt punct major pe agendă este sprijinul concret pentru Ucraina. Deși liderii NATO vor reafirma angajamentul față de Kiev, realitatea este că sprijinul american se subțiază. Washingtonul a anunțat că nu va aloca fonduri noi pentru Ucraina în acest an, iar unii oficiali militari sugerează că cei 20.000 de soldați americani suplimentari trimiși în Europa ar putea fi primii retrași.
Această tendință pune o presiune suplimentară pe Europa și Canada, care sunt acum chemate să compenseze un eventual vid strategic american. O posibilă soluție discutată în culise este crearea unui fond comun UE–NATO pentru sprijin militar și reconstrucție în Ucraina. Recent, Canada și Uniunea Europeană au semnat un pact de securitate și apărare la Bruxelles. Acesta prevede cooperare în domenii precum apărarea cibernetică, securitatea maritimă și spațială, controlul armamentului, sprijin pentru Ucraina și accesul Canadei la fondul european de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, potrivit The Guardian.
Rusia, cea mai mare amenințare. Dar Trump este de acord?
În proiectul de declarație finală, Rusia este menționată ca „amenințare principală” pentru securitatea euroatlantică. Totuși, nu e clar dacă Trump va semna un document care să asume direct această poziție. Deși SUA păstrează 100.000 de trupe în Europa (dintre care 20.000 în estul continentului), liderul american a manifestat o atitudine ambivalentă față de Moscova.
DW scrie că Statele Unite nu vor impune deocamdată noi sancțiuni împotriva Rusiei. Secretarul de stat american Marco Rubio a explicat că Washingtonul vrea să păstreze spațiu pentru negocieri privind un posibil armistițiu și că președintele Trump va decide momentul potrivit pentru noi măsuri economice.
Această lipsă de claritate afectează încrederea pe care aliații europeni o au în garanțiile NATO, în special în Articolul 5 — clauza de apărare colectivă, mai notează BBC.
Summitul NATO de la Haga: testul coeziunii transatlantice
AP notează că reuniunea liderilor NATO din 25-26 iunie de la Haga ar fi putut fi un moment istoric de coeziune, cu o posibilă decizie ca toți membrii să-și alinieze cheltuielile de apărare la nivelul SUA, dar s-a transformat într-un summit cu risc de divizare.
Trump evită să garanteze explicit că va respecta Articolul 5 – angajamentul fundamental privind apărarea colectivă. În schimb, a spus doar că este „angajat față de viață și siguranță”.
Prezența Ucrainei la summit a fost limitată: președintele Zelenski a participat la o cină regală, dar nu a fost invitat la sesiunea de lucru.
Pe hârtie, NATO are planuri pentru mobilizarea a 300.000 de soldați în 30 de zile în caz de agresiune. În realitate, experții se îndoiesc că aliații ar putea asigura rapid aceste efective, iar lipsa unei coeziuni clare în fața provocărilor amplifică incertitudinile.
