Corespondență Dan Alexe // După NATO - un summit UE la fel de tensionat
Odată încheiat summitul NATO de la Haga, cu declarația sa finală minimalistă, majoritatea liderilor au preferat să facă cele 2 ore de autostradă (177 km) până la Bruxelles, unde astăzi și mâine (26–27 iunie) are loc summitul UE, ultimul din timpul președinției poloneze a UE. Cu totul, 23 din cei 27 de membri ai UE sunt și în NATO. Ei se vor întâlni vreme de două zile la Bruxelles cu liderii din Austria, Cipru, Irlanda și Malta, singurele patru țări neutre din UE.
Sunt însă foarte numeroase punctele pe ordinea de zi a summitului UE de astăzi și mâine – în special Iranul, unde UE caută să rămână relevantă.
Există însă pe masă, cum era de așteptat, și câteva decizii politice-cheie – în special în ceea ce privește Ucraina. Când Polonia a preluat președinția rotativă de șase luni a Consiliului Uniunii Europene cu multă pompă la începutul anului, obiectivul declarat era ca discuțiile oficiale de aderare la UE cu Ucraina și Moldova să înceapă în primele șase luni ale anului 2025.
Diplomații polonezi și-au exprimat chiar cu încredere speranța că mai mult de unul dintre cele șase grupuri de negocieri vor fi deschise în timpul președinției lor. Este corect să spunem că lucrurile nu au decurs conform așteptărilor.
Este însă nevoie de unanimitate pentru deschiderea fiecărui „cluster”, pachet de negocieri, iar Ungaria a blocat până acum în mod persistent orice acțiune în acest sens, organizând chiar și un referendum consultativ privind aderarea Ucrainei la UE (deci și a Moldovei), inițiativă criticată pe larg în celelalte capitale.
Acest summit este un fel de „ultimă șansă” pentru a debloca situația, dar puțini diplomați cred că premierul maghiar Viktor Orbán va acorda prea multă atenție acestui aspect. Unii cred că poate lucrurile se vor mișca în această privință după summitul din iulie, când Danemarca va prelua președinția UE.
Totuși, întrucât aceasta a devenit din ce în ce mai mult o problemă politică internă în Ungaria, majoritatea cred că Budapesta va continua să respingă progresele până la alegerile parlamentare din aprilie 2026.
Întrebarea-cheie este acum dacă Ucraina și Moldova ar trebui separate în procesul de aderare. Pe de altă parte, UE vrea să-i ofere Moldovei și o răsplată, cu primul summit UE–Moldova stabilit la Chișinău începutul lunii iulie și alegerile parlamentare care se așteaptă să fie foarte tensionate în septembrie.
În ceea ce privește Ucraina și Moldova, așadar, proiectul de declarație a summitului precizează că „Consiliul European așteaptă cu interes următorii pași în procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merit, cu deschiderea de grupuri de discuții atunci când sunt îndeplinite condițiile”.
Deocamdată, cel mai probabil candidat care va arăta progrese concrete la sfârșitul lunii iunie este Muntenegru, care se așteaptă să încheie o serie de capitole pe 27 iunie.
Sancțiunile împotriva Rusiei
Cât despre „impulsul extinderii UE” pe care eurocrații l-au propagat atât de des în anii precedenți, dacă există un domeniu în care Ungaria – și, din ce în ce mai mult, Slovacia – ar putea fi mai dispuse să avanseze, acesta este cel al sancțiunilor împotriva Rusiei.
Pentru majoritatea oficialilor UE, cel mai important lucru este obținerea unei prelungiri a tuturor sancțiunilor anterioare:
Aceasta include toate activele rusești înghețate în blocul comunitar, în valoare totală de peste 200 de miliarde de euro.
Ungaria se juca cu ideea de a nu aproba prelungirea acordului de data trecută, în ianuarie.
În ceea ce privește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni ce va fi discutat, majoritatea lucrurilor au fost deja convenite la nivel diplomatic.
Oficialii și diplomații europeni încearcă să înțeleagă cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Propunerea Ursulei von der Leyen a fost de a include un plan de reducere a plafonului prețului petrolului rusesc pentru a limita veniturile lui Vladimir Putin din vânzările de combustibili fosili.
Însă puterile europene nu au reușit să obțină un acord la G7 în această lună și, având în vedere că este o măsură concepută de G7, părea puțin probabil să fie pusă în aplicare. Apoi, săptămâna trecută, von der Leyen a sugerat că prețul ridicat al petrolului (din cauza războiului dintre Israel și Iran, care a dus la creșterea prețului țițeiului) însemna că Putin deja pierde venituri uriașe și, prin urmare, nu exista nicio presiune pentru reducerea plafonului.
Harta apărării
La summitul lor de joi de la Bruxelles, liderii UE vor solicita Comisiei Europene și celei mai importante diplomate a UE, Kaja Kallas, să prezinte „o foaie de parcurs” privind implementarea tuturor inițiativelor de apărare convenite până în prezent. Dar nu vor menționa noi opțiuni de finanțare. Noul proiect de 17 pagini al declarației finale a liderilor, datat din 20 iunie, precizează acum că aceștia vor analiza progresele înregistrate la reuniunea din octombrie, unde vor „discuta următorii pași în implementarea” măsurilor convenite pentru a spori pregătirea de apărare a blocului comunitar până în 2030.