Corespondență Dan Alexe // Summit UE: Ungaria refuză să sprijine Ucraina, în schimb Chișinăul primește încurajări
Cei 26 de lideri ai UE care au semnat joi, 25 iunie, la Bruxelles, un comunicat la summitul Consiliului European par să fi atins limitele imaginației lor când vine vorba de măsuri concrete pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Liderii UE nu au reușit să adopte o declarație comună de sprijin pentru Ucraina din cauza opoziției Ungariei. Documentul a fost susținut de 26 de state membre, Ungaria fiind singura țară care s-a opus. În schimb, un oarecare progres pare să se fi făcut în privința Republicii Moldova și a decuplării sale de Ucraina în procesul de aderare la UE.
Declarația finală a liderilor a circulat încă de joi printre jurnaliștii prezenți, așa încât concluziile summitului sunt deja cunoscute.
În privința Ucrainei, cum s-a știut încă de joi, doar 26 de țări — mai puțin Ungaria — au acceptat să semneze comunicatul comun de sprijin european adus Kievului.
În privința Republicii Moldova, în schimb, despre care se vorbește într-un scurt capitol în finalul declarației de 16 pagini, pentru prima oară se spune că începerea negocierilor se va face „pe bază de merit”. Altfel zis, în jargon european, se poate decripta ca un soi de decuplare de Ucraina, cele două nemaifiind considerate ca venind „la pachet”.
Altminteri, toate țările UE, cu excepția Ungariei, s-au angajat, de asemenea, să continue să ofere sprijin financiar Ucrainei. UE promite să aloce 30,6 miliarde de euro în 2025.
Liderii UE au subliniat, de asemenea, importanța eforturilor umanitare, inclusiv eliberarea prizonierilor, returnarea civililor deportați și a copiilor duși ilegal în Rusia și Belarus.
Totuși, deși au reușit, spre surprinderea tuturor, să rămână uniți din 2022 împotriva Rusiei, cei Douăzeci și Șapte au devenit divizați ca un puzzle în problema Orientului Mijlociu. Într-adevăr, statele membre nu sunt de acord în aproape orice, fie că este vorba de „Războiul de Douăsprezece Zile” dintre Israel și Iran, conflictul din Gaza, viitorul Palestinei sau chiar amenințarea reprezentată de islamismul politic.
În timp ce UE a decis cu siguranță să se reînarmeze pentru a face față amenințării rusești, atât prin crearea unei piețe interne pentru industriile de apărare, cât și prin creșterea cheltuielilor militare, summitul NATO de la Haga a demonstrat măsura în care europenii rămân profund subordonați Statelor Unite, acceptând, așa cum a cerut Donald Trump ca preț pentru menținerea protecției americane, să își mărească eforturile de securitate la 5% din PIB în termen de patru ani. Costul va fi probabil și mai mare dacă Washingtonul câștigă confruntarea vamală împotriva unei UE îngrozite să intre într-un război comercial.
Mijloacele militare și, prin urmare, utilizarea forței în teatrele de operațiuni străine sunt extrem de diferite între Germania, Austria, Irlanda și Spania, pe de o parte, și Franța, pe de altă parte. În cele din urmă, opinia publică rămâne foarte divizată, chiar dacă a evoluat.
Însă, cu toate acestea, nu trebuie să disperăm în ceea ce privește Europa. În primul rând, voința politică de a dobândi autonomie strategică există în inima Uniunii, de la Franța până la Polonia, inclusiv Finlanda. În al doilea rând, Donald Trump, prin promovarea agendei de reînarmare a Bătrânului Continent, a declanșat o dinamică care riscă să-i scape, deoarece europenii vor dobândi în cele din urmă independența militară, inclusiv în sectorul industrial, deoarece americanii nu vor putea satisface cererea globală.
În cele din urmă, cele mai proactive țări în domeniul securității nu mai ezită să acționeze în afara cadrului Uniunii pentru a evita blocarea de către Ungaria, Irlanda sau Spania. Acest lucru, pe termen lung, ar putea duce la un nou tratat privind politica externă și de securitate comună la care ar putea participa și țări precum Regatul Unit, Norvegia sau Canada.
- Ce spune capitolul despre Moldova al declarației finale:
«Consiliul European așteaptă cu interes primul summit Republica Moldova-UE, care va avea loc pe 4 iulie 2025, și reiterează sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru suveranitatea, integritatea teritorială, reziliența și dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare persistente ale Rusiei, inclusiv atacuri hibride, care vizează subminarea instituțiilor democratice ale țării.
Consiliul European reiterează sprijinul neclintit al Uniunii Europene pentru Republica Moldova pe calea aderării sale. Consiliul European felicită Republica Moldova pentru ritmul reformelor sale legate de aderare, salută progresele semnificative realizate și încurajează Republica Moldova și Comisia să își intensifice lucrările în cadrul procesului de aderare. Consiliul European invită Consiliul să facă următorii pași în procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merit, deschizând “clustere” (pachete de capitole de negocieri) atunci când sunt îndeplinite condițiile. Ia act de evaluarea Comisiei conform căreia un anume “cluster” fundamental este gata de deschidere.»
