Prima lectură în Parlament. Cetățenie doar cu test la română și cunoașterea Constituției
Proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova a fost aprobat, pe 27 iunie, în prima lectură de către Parlament. Inițiativa, susținută de 54 de deputați, are scopul de a crea un cadru legal mai clar, transparent și echitabil, în concordanță cu standardele europene și realitățile actuale ale statului, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.
Proiectul de lege aduce modificări semnificative procesului de dobândire a cetățeniei moldovenești, iar una dintre cele mai importante norme reprezintă obligativitatea de a cunoaște limba română și prevederile Constituției Republicii Moldova pentru persoanele care doresc să obțină cetățenia. Potrivit autorilor proiectului de lege, această măsură este menită să consolideze integrarea noilor cetățeni în societate și să promoveze valorile fundamentale ale statului.
Părerile deputaților au fost împărțite, unii salută inițiativa, în timp ce alții atenționează că noile condiții sunt prea stricte.
Proiectul prevede unificarea procedurilor de acordare a cetățeniei, indiferent de categoria solicitantului – fie că este vorba de dobândire prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, redobândire, fie naturalizare. Acest lucru va asigura egalitate de tratament și va elimina eventualele discriminări sau favorizări, menționează autorii inițiativei legislative.
Pentru a combate fraudele, sunt propuse măsuri riguroase de verificare a documentelor și a informațiilor prezentate de solicitanți. Se va analiza inclusiv istoricul de călătorii, antecedentele legale și financiare, starea de sănătate, dar și integritatea generală a persoanei. Această inițiativă vine în contextul în care, în ultimii ani, autoritățile au identificat aproximativ 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei prin documente false sau de proveniență necunoscută.
De asemenea, cererile pentru cetățenie vor putea fi depuse doar personal de către solicitant, fiind exclusă posibilitatea utilizării intermediarilor sau a procurilor, pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.
Proiectul clarifică și diferența dintre respingerea unei cereri din motive tehnice, cum ar fi documente incomplete și refuzul acordării cetățeniei, care va fi aplicat în cazul în care persoana nu întrunește condițiile legale – inclusiv în situațiile în care solicitantul se află sub incidența unor măsuri restrictive internaționale.
Inițiativa legislativă include, totodată, dispoziții privind calcularea perioadei de ședere legală pentru străinii care aplică pentru cetățenie prin naturalizare, eliminând neclaritățile din actuala legislație.
Potrivit autorilor, modificările sunt necesare în contextul migrației masive, al fenomenului cetățeniei multiple, al protejării diasporei, dar și al nevoii de a alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene, în procesul de integrare europeană.
Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.
