Corespondență Dan Alexe // Danemarca, UE și „posibilitatea unei insule”: Groenlanda
Marți, 1 iulie, Danemarca preia de la Polonia funcția de președinte al Consiliului Uniunii Europene (UE). Este vorba de acea președinție rotativă de șase luni, care, acum, cu 27 de membri, îi revine fiecărei țări o dată la… 14 ani. Danemarca și-a dezvăluit deja programul său de lucru pentru semestrul următor. La nivel agricol, Copenhaga se va concentra în principal pe simplificarea și îmbunătățirea reglementărilor din cadrul politicilor agricole ale UE. În acest sens, președinția daneză va încerca să finalizeze negocierile privind primul pachet de simplificare și să lanseze o discuție mai amplă în cadrul Consiliului pe această temă, știind că Bruxelles-ul pregătește un nou pachet pentru sfârșitul anului, care depășește și modifică actuala Politică Agricolă Comună (PAC).
Tot așa, în timp ce Europa se confruntă cu provocări istorice într-o ordine internațională perturbată de războaie (Ucraina, Gaza, Iran), Copenhaga a prezentat, în mod logic, un program dens politic pentru următoarele șase luni, stabilind ca obiective principale autonomia și competitivitatea Uniunii Europene. Domenii în care tehnologia digitală poate juca, de asemenea, un rol cheie.
În primul rând, în privința migrației, nu trebuie să ne așteptăm la nicio schimbare în atitudine din partea Danemarcei. Deși Danemarca este condusă de o politiciană socialistă, Mette Frederiksen, aceasta dorește, ca și Polonia, de la care preia președinția UE, reguli mai stricte pentru solicitanții de azil și o abordare mai dură a apărării europene în fața unei Rusii expansioniste.
Într-adevăr, majoritatea europenilor, de la lidera italiană Giorgia Meloni, la premierul polonez Donald Tusk și chiar noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, se află acum de partea șefei guvernului danez când vine vorba de susținerea unei abordări mai stricte a migrației.
Danemarca, Polonia, Italia și alte șase țări ale UE au solicitat oficial o regândire a Convenției europene a drepturilor omului. Documentul a fost publicat în urma unei întâlniri la Roma între Giorgia Meloni și Mette Frederiksen, ambele având poziții foarte ferme în materie de imigrație. De asemenea, a fost semnat de liderii Austriei, Belgiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Republicii Cehe.
Apoi, rămâne acest factor care nu este deloc folcloric: Danemarca a respins interesul lui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, un teritoriu autonom dependent de Danemarca. Danemarca a insistat cu fermitate că insula nu este de vânzare.
Iar Frederiksen este una dintre cele mai puternice voci din Europa care vorbește și despre necesitatea descurajării Rusiei, declarând că blocul comunitar ar trebui să devină independent în materie de apărare în următorii cinci ani.
Este însă puțin probabil ca Copenhaga să îmbrățișeze ideea, promovată de țările din sudul Europei, ca UE să facă în comun datorii pentru a finanța intensificarea apărării.
Factorul Novo
Însă Danemarca are multe interese naționale. Țara găzduiește Novo Nordisk, producătorul de Ozempic, iar industria farmaceutică reprezintă o mare parte a economiei sale, exportând produse farmaceutice în valoare de aproximativ 18,2 miliarde de euro numai în 2024.
Industria lor se confruntă, în prezent, și cu presiuni geopolitice din partea administrației americane, iar prețul acțiunilor Novo Nordisk a scăzut de anul trecut, ceea ce l-a determinat pe directorul general de lungă durată, Jørgensen, să demisioneze.
Danemarca s-a opus anterior cu fermitate restricționării protecției industriei sale. În 2023, țara a scris un document neoficial către alte țări ale UE, în care afirmă că reducerea monopolurilor privind protecția datelor este „un motiv de profundă îngrijorare”.
Cu toate acestea, negocierile pentru legislația farmaceutică a UE – denumită pachetul farmaceutic – rămân complexe, în special având în vedere că țările mai mari ale UE, cu industrii farmaceutice inovatoare semnificative, precum Danemarca, Suedia, Franța și Germania, s-au opus propunerilor poloneze și daneze de modificare a legislației europene.
Acum, că dosarul va fi în mâinile Danemarcei începând din iulie, țara va trebui să încerce să ajungă la o înțelegere cu parlamentarii din Parlamentul European, care vor să pledeze pentru un echilibru mai bun între inovație și accesul pacienților.
În sfârșit, diplomații danezi vor fi, de asemenea, ocupați cu coordonarea discuțiilor privind o posibilă extindere a UE către noi membri, precum Ucraina și Moldova.
