UE sau Rusia? Sondaj: majoritatea aleg Europa, dar 38% vor și relații mai strânse cu Estul
Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin în continuare aderarea la Uniunea Europeană, însă sprijinul pentru această opțiune înregistrează o ușoară scădere față de luna precedentă. În același timp, o parte semnificativă a populației se declară favorabilă și unei apropieri de Rusia și Uniunea Eurasiatică, arată rezultatele sondajului iData, făcute publice pe 30 iunie.
Astfel, 61,4% dintre moldoveni se declară în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, potrivit sondajului realizat în luna iunie 2025. Totodată, 26,2% dintre respondenți resping aderarea, iar 12,4% nu știu sau nu au răspuns.
Comparativ cu luna mai, susținerea pentru integrarea europeană a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale, de la 63,3% la 61,4%.
Susținerea pentru integrarea europeană – mai ridicată în sud și centru
Cea mai mare cotă de sprijin pentru aderarea la UE este înregistrată în regiunea centru-sud și în municipiul Chișinău, unde în unele raioane aceasta depășește 72%.
În schimb, susținerea este mai scăzută în nordul țării și în autonomia găgăuză, unde în unele localități scade sub 33%.
Aproape patru din zece moldoveni susțin apropierea de Rusia și Uniunea Eurasiatică
Întrebați dacă susțin apropierea Republicii Moldova de Rusia și de țările din Uniunea Eurasiatică, 38,1% dintre intervievați au răspuns afirmativ, în timp ce 47,3% s-au declarat contra, iar 14,6% nu au oferit un răspuns clar.
„De obicei, răspunsurile sunt destul de balansate, echilibrate. Acum avem 38,1% care sunt pentru, 47,3% sunt contra – deci avem o majoritate clară care este contra apropierii R. Moldova de Rusia și de țările din Uniunea Eurasiatică”, a explicat Mihai Bologan, directorul Companiei sociologice iData, într-o conferință de presă.
Sociologul a adăugat că sprijinul pentru această apropiere este peste așteptări, dacă luăm în considerare alte criterii sociopolitice.
„Totuși, un procent destul de mare își dorește, de fapt, această apropiere și acest procent este mai mare decât ponderea minorităților etnice din Republica Moldova sau decât scorul cumulat al partidelor de stânga. Respectiv, sunt moldoveni care, în același timp, sunt pentru integrare în Uniunea Europeană, dar vor și relații bune cu Rusia și Uniunea Eurasiatică”, a adăugat Bologan.
Distribuția geografică – direcții opuse pentru UE și Rusia
Integrarea în UE este cel mai puternic susținută în Chișinău și în raioanele din centru-sud.
Apropierea de Rusia înregistrează cele mai mari scoruri în autonomia găgăuză, sudul republicii și unele raioane din nord, inclusiv în municipiul Bălți.
Potrivit rezultatelor aceluiași sondaj, patru entități politice ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, însă doar în baza voturilor din interiorul țării. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) care ar obține cele mai multe mandate - 49 - din totalul de 101, pe locurile următoare clasându-se Partidul Socialiștilor (PSRM), Blocul Politic „Victorie” și Blocul „Alternativa”.
Potrivit cercetării, în cazul unor alegeri parlamentare, PAS ar acumula 40,4% din voturile alegătorilor deciși, urmat de PSRM cu 16,4%, Blocul Politic „Victorie” cu 15,5% și Blocul Alternativa cu 10,3%.
Alte formațiuni, precum Partidul Nostru (4,3%), PCRM (3,5%) sau PSDE (2,1%) nu ar trece pragul de accedere în Parlament.
„Avem patru entități politice care, pe moment, ar putea intra în Parlament, dar calculele se fac fără voturile din diasporă și din stânga Nistrului”, a precizat Mihai Bologan, directorul Companiei sociologice Date Inteligente, în cadrul unei conferințe de presă.
Pe baza acestor date, distribuirea mandatelor în Parlament (fără voturile din diasporă și stânga Nistrului) ar arăta astfel:
PAS – 49 mandate;
PSRM – 20 mandate;
Blocul Victorie – 19 mandate;
Blocul Alternativa – 13 mandate.
Față de sondajul din luna mai, Partidul Nostru nu mai atinge pragul electoral.
„În prezent, avem o situație în care pe dreapta avem o situație de monopol – PAS, iar PAS poate lua majoritatea simplă datorită voturilor din diasporă”, a anticipat Bologan.
În același timp, pe segmentul de stânga se conturează o competiție între mai multe formațiuni, dar situația Blocului „Victorie” rămâne incertă.
„La momentul actual, nu este clar dacă Blocul ”Victorie” va putea participa la alegeri sau nu. Există multe semnale că nu va fi admis să participe la alegeri, respectiv aceste voturi vor fi, probabil, redistribuite și tot în cadrul formațiunilor de stânga”, a adăugat directorul iData.
Cât despre centrul eșichierului politic, acesta este divizat și cu puține șanse reale de accedere în Parlament.
„Și nu avem, practic, niciun partid solid de centru. Centrul este fărâmițat în mai multe partide și fiecare în parte nu poate accede, pe moment, în Parlament”, a conchis Bologan.
Maia Sandu, lider detașat la capitolul încredere
În ceea ce privește încrederea în politicieni, clasamentul este condus tot de Maia Sandu, cu 26,9% dintre respondenți care spun că au cea mai mare încredere în ea.
Pe locurile următoare se situează:
Ilan Șor – 9,2%;
Igor Dodon – 9,1%;
Ion Ceban – 6,4%;
Alexandr Stoianoglo – 3,8%;
Renato Usatîi – 3,3%.
Totodată, aproape 21% dintre cetățeni au declarat că nu au încredere în niciun politician, iar alți 5,4% nu au răspuns sau au bifat opțiunea „nu știu”.
Sondajul a fost realizat în perioada 14–23 iunie 2025, pe un eșantion de 1.015 respondenți din 310 localități ale Republicii Moldova. Marja de eroare este de ±3%. Metoda de colectare a fost mixtă: 80% interviuri telefonice (CATI) și 20% interviuri față în față (CAPI). Datele au fost colectate de compania Field Logistics, la comanda iData.
