Valeriu Mija: Angajamentul NATO față Ucraina înseamnă mai multă stabilitate și pentru R. Moldova
Creșterea cheltuielilor de apărare în țările NATO și angajamentul alianței față de Ucraina aduc mai multă stabilitate și pentru Republica Moldova, susține Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Chișinăul mizează pe parteneriatul cu NATO, inclusiv prin integrarea în lanțurile industriale euroatlantice.

Chiar și fără o industrie clasică de apărare, Republica Moldova dispune de sectoare economice cu potențial strategic, care pot deveni atractive pentru partenerii din alianță. Asta ar însemna locuri de muncă, investiții și creștere economică, a spus Valeriu Mija în cadrul unei discuții pe tema implicațiilor summitului NATO de la Haga, găzduite, pe 1 iulie, de Ambasada Poloniei la Chișinău.
Șefii de stat și de guvern din alianță au decis la summitul de la Haga să crească investițiile în apărare până la 5% din PIB în următorii zece ani, pentru a face față în special amenințării rusești. O parte, 3,5%, reprezintă cheltuieli militare directe, iar 1,5% sunt investiții în infrastructură.
Contribuțiile la industria și apărarea Ucrainei vor fi, la fel, luate în calcul. Aliații au reafirmat unitatea transatlantică și angajamentul ferm pentru apărarea colectivă și articolul 5 NATO.
„Toate deciziile luate de aliați la Haga săptămâna trecută în cele trei domenii convenite - sprijinul pentru Ucraina, creșterea cheltuielilor pentru apărare, sporirea producției industriale - includ o dimensiune clară de susținere a Ucrainei. Este un element foarte important reafirmarea sprijinului neclintit pentru Ucraina. O Ucraină independentă, stabilă și sigură este vitală și pentru Republica Moldova”, a declarat Michaela Guerard Šimák, șefa Oficiului de legătură NATO.

Polonia a cheltuit anul trecut peste 4% din PIB pentru apărare.
„În cazul nostru, societatea este foarte unită, iar alegerea strategică făcută de liderii noștri în anii '90 - securitate înainte de toate - a ajutat mult la menținerea acestei unități. Societatea poloneză în ansamblu, dar și conducerea politică sunt foarte unite în privința percepției amenințării. Dar nu e ceva apărut în ultimii ani. Este rezultatul mai multor secole de istorie”, a spus ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej.
Potrivit strategiei naționale, investițiile în apărare trebuie să crească până la 1% din PIB în următorii cinci ani.
În același timp, Republica Moldova poate deveni parte din lanțurile de aprovizionare euroatlantice, deși nu are o industrie de apărare în sens clasic.

„Ținta e să fie dezvoltate aceste industrii cu destinație dublă în spațiul european, euroatlantic și care să aibă două beneficii. Pentru Republica Moldova, pentru noi, înseamnă creștere economică, crearea locurilor de muncă și asigurarea necesităților. Pentru parteneri - să ajungă produsele noastre la ei, să fie competitive și necesare”, a arătat Valeriu Mija, secretar de stat la MAE.
Bugetul național de apărare a ajuns, în anul trecut, până la 2 miliarde de lei sau aproximativ 0,5% din PIB.