Rusia profită de absența sancțiunilor americane pentru a cumpăra tehnologie militară
După declanșarea de către Rusia a războiului din Ucraina, administrația Joe Biden a impus, în medie, 170 de sancțiuni pe lună împotriva Moscovei și organizațiilor afiliate acesteia. În schimb, în timpul mandatului lui Donald Trump, nu au fost introduse noi măsuri restrictive, iar eforturile de monitorizare a respectării celor existente au fost reduse. Acest fapt a facilitat considerabil achizițiile de produse esențiale pentru continuarea războiului de către Rusia, notează The Moscow Times, cu referire la „The New York Times”, citând documente comerciale și corporative analizate.
Doar în China și Hong Kong, publicația a identificat peste 130 de companii care oferă livrări imediate de cipuri interzise către Rusia, fără a fi vizate de sancțiuni. Una dintre acestea, HK GST Limited, vinde cipuri necesare pentru rachetele folosite intens de armata rusă în atacurile asupra orașelor ucrainene.
„În politica economică, Trump preferă să exercite presiuni, să obțină o pârghie de influență și să negocieze cea mai bună înțelegere posibilă”, afirmă Edward Fishman, cercetător principal la Centrul pentru Politica Energetică Globală de la Universitatea Columbia.
„Dintr-un motiv necunoscut, în cazul Rusiei, el nu dorește să aibă niciun fel de influență asupra lui Putin”, a adăugat el.
Lipsa voinței de a exercita presiuni asupra Moscovei a fost reiterată de secretarul de stat Marco Rubio, în cadrul recentului summit NATO.
Potrivit acestuia, SUA nu intenționează să răspundă apelurilor Uniunii Europene de a impune noi sancțiuni, deoarece acestea ar putea afecta negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina, a declarat el pentru „Politico”.
Totuși, Washingtonul pare tot mai puțin interesat să contribuie la încheierea conflictului, susține Maria Șaghina, analist principal la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
Acțiunile administrației americane – inclusiv lipsa Rusiei de pe lista țărilor cărora Trump le-a impus taxe vamale în aprilie – sugerează că SUA sunt mai dispuse acum să tolereze războiul dus de Rusia și mai puțin dornice să adopte măsuri de răspuns. Deși importurile din Rusia au totalizat doar 3,5 miliarde de dolari în 2024, suma este mai mare decât cea a importurilor din Grecia sau Egipt, țări care au fost totuși vizate de noile taxe.
Între timp, pentru ca sancțiunile să fie eficiente, „trebuie să alergi continuu doar ca să rămâi pe loc”, afirmă Elina Rîbakova de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
Administrația Trump nu doar că nu introduce noi sancțiuni, nici măcar împotriva celor care le încalcă, dar renunță și la supravegherea celor existente și le relaxează. De exemplu, în februarie, Departamentul Justiției a desființat grupul de lucru KleptoCapture, care urmărea identificarea și confiscarea activelor oligarhilor ruși sancționați, cum ar fi iahturi, vile sau avioane private.
Recent, același departament a creat un grup similar pentru combaterea Hamas, a declarat pentru NYT Andrew Adams, fostul șef al KleptoCapture.
În aprilie, Trezoreria SUA a ridicat discret sancțiunile impuse Karinei Rotenberg, soția lui Boris Rotenberg – apropiat al lui Putin, care s-a îmbogățit datorită relației sale cu liderul de la Kremlin. Informația a fost publicată într-o notă ascunsă la finalul unui buletin obișnuit privind sancțiunile, fără vreo explicație, menționează NYT. Departamentul de Stat și Trezoreria nu au oferit detalii privind eliminarea Karinei Rotenberg de pe lista de sancțiuni.
Potrivit calculelor publicației, administrația Biden a impus în total peste 6.200 de sancțiuni împotriva persoanelor, companiilor, navelor și aeronavelor legate de Rusia. În ultimele săptămâni ale mandatului său, ritmul de impunere a sancțiunilor a fost aproape triplu față de media lunară.
Uniunea Europeană a adoptat de peste două ori mai puține măsuri restrictive decât SUA, însă, pe fondul pasivității Washingtonului, încearcă acum să recupereze decalajul. Dacă anterior SUA conduceau acest proces din rațiuni geopolitice, „situația s-a schimbat radical, iar Europa umple golul lăsat”, afirmă Maximilian Hess, cercetător la Programul Eurasia al Institutului pentru Cercetări de Politică Externă.
Totuși, UE nu a mers atât de departe încât să reducă plafonul de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril, în ciuda creșterii cotațiilor ca urmare a războiului dintre Iran și Israel.
