Screening: R. Moldova va negocia cu UE termene mai mari pentru crearea infrastructurii necesare gestionării deșeurilor
Autoritățile de la Chișinău se află, în această săptămână, la Bruxelles pentru a discuta despre alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice. În timp ce autoritățile se arată optimiste vizavi de posibilitatea ca Republica Moldova să-și rezolve principalele probleme de mediu timp de câțiva ani după aderarea țării noastre la blocul comunitar, experții atenționează că investițiile mari, dar și rezistența moldovenilor în ceea ce privește adoptarea standardelor ecologice europene vor întârzia substantial încheierea negocierilor cu UE pe capitolul de mediu.
Scopul principal al screening-ului care vizează capitolul 27 al negocierilor de aderare este de a analiza progresele făcute până acum în domeniul mediului și schimbărilor climatice și de a stabili o agendă preliminară pentru angajamentele de țară pentru următorii ani, a declarat vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-un interviu oferit, la Bruxelles, postului Moldova 1.
„Obiectivul este să asigurăm cetățenilor din Republica Moldova aceleași standarde de calitate a apei, aerului și alimentelor de care se bucură cetățenii Uniunii Europene”, a subliniat viceprim-ministra Gherasimov.
Sursa citată a adăugat că, în ciuda progreselor, capitolul dedicat mediului rămâne unul dintre cele mai complexe, având în vedere atât dificultatea financiară a implementării măsurilor, cât și durata necesară pentru adaptarea infrastructurii și politicilor de mediu la standardele europene.
Referindu-se la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, Gherasimov a menționat că autoritățile discută cu experții Comisiei Europene pentru identificarea celor mai eficiente instrumente financiare disponibile și pentru a accelera implementarea măsurilor de mediu. De asemenea, Republica Moldova va negocia termene mai mari pentru implementarea proiectelor majore ce țin de infrastructura dedicată gestionării deșeurilor, calitatea apelor și schimbările climatice.
„Am primit un feedback pozitiv din partea Comisiei Europene privind progresele înregistrate în alinierea legislației naționale la standardele UE. În unele domenii am făcut progrese mai rapide decât era planificat, iar în altele suntem aliniați la legislația europeană, însă mai avem de lucrat la implementare”, a declarat, pentru Moldova 1, Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului.
Totodată, Stratulat a subliniat că, în ciuda progreselor în ceea ce privește legislația, există încă provocări majore la implementarea acesteia în practică, în special în domeniul gestionării deșeurilor.
„Ne lipsește infrastructura necesară pentru un sistem integrat de management al deșeurilor. Proiectul Moldova Solid Waste este esențial pentru rezolvarea acestei probleme”, a explicat secretarul de stat.
Proiecte de infrastructură și investiții
Pentru a atinge standardele europene, Republica Moldova trebuie să investească masiv în infrastructura de reciclare și în dezvoltarea unui sistem de depozitare a ambalajelor. Stratulat a menționat că acest proiect ar putea contribui nu doar la protecția mediului, ci și la dezvoltarea unei economii circulare, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a țării.
Punerea în practică a sistemului de depozitare a ambalajelor, spune Grigore Stratulat, este planificat pentru începutul anului 2027 și implică dezvoltarea unor sisteme integrate de management al deșeurilor în cele opt regiuni în care va fi divizat teritoriul Republicii Moldova.
De asemenea, proiectul „Pădurile Moldovei”, ce urmează a fi implementat în următorii cinci ani, va dispune investiții de aproximativ 200 de milioane de euro pentru extinderea pădurilor și îmbunătățirea infrastructurii forestiere, reprezentând un pas important pentru combaterea schimbărilor climatice.
În ceea ce privește problema apei potabile, Stratulat a subliniat necesitatea unor investiții semnificative în infrastructura de apeducte și canalizare, dar și în tratarea apelor uzate. De asemenea, autoritățile moldovenești colaborează cu parteneri internaționali, cum ar fi Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, pentru a susține aceste proiecte. În acest sens, resursele financiare vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor în domeniul mediului.
Întrebat despre posibilitatea de a încheia implementarea principalelor proiecte de mediu până la încheierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Grigore Stratulat s-a arătat optimist: „Moldova Poate!”.
Experții, mai puțin optimiști
Expertul de mediu, Vladimir Garaba, s-a arătat sceptic că Republica Moldova s-ar putea apropia prea curând de standardele europene în domeniul ecologic. Garaba a explicat anterior la Radio Moldova că implementarea unui sistem viabil de gestiune a deșeurilor, dar și convingerea populației să colaboreze cu autoritățile în privința triajului și a depozitării acestora ar întârzia încheierea negocierilor cu UE pe capitolul de mediu.
„În sate nu are cine evacua deșeurile și lumea nici nu este pregătită, deocamdată, pentru a participa și a achita aceste servicii și sunt sceptic că ne vom apropia foarte mult de ceea ce este în țările Uniunii Europene”, a spus expertul.
Schimbarea apeductelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, de asemenea, ar dura suficient de mult în timp, întrucât 80% din fântânile din țară nu au apă potabilă, a adăugat Vladimir Garaba.
„Abia acum, în ultimii ani, s-a hotărât ca apa din Nistru să meargă până la Strășeni și Călărași, dar de când trebuia rezolvată problema asta?! La fel, apa din Nistru trebuie să ajungă și la Anenii Noi, pentru că aproape nici-o localitate din acest raion nu are apă. În raioanele din sud - Ceadâr-Lunga, Comrat, Taraclia, o parte din Cahul - acolo toată apa din apeduct nu este bună de utilizat”, a continuat el.
În ceea ce privește calitatea aerului, expertul afirmă că aceasta nu reprezintă cea mai mare problemă ecologică a Republicii Moldova, așa cum țara nu are o industrie dezvoltată. Problematice sunt doar zonele urbane, spune Garaba, acolo unde sunt și cei mai mulți factori poluanți.
Ca populația să-și schimbe percepția față de problemele de mediu, presa trebuie să abordeze cât mai des aceste teme, spune Vladimir Garaba, iar activitatea organizațiilor non-guvernamentale de profil, în special în zonele rurale ale Republicii Moldova, ar trebui susținută, adaugă expertul.
Capitolul 27, cel dedicat mediului, prevede că, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, R. Moldova ar trebui să se conformeze la cel puțin 200 de acte juridice majore care acoperă legislația de mediu europeană. Prevederile acestora țin, printre altele, de reglementarea calității apei și a aerului, gestionarea deșeurilor, controlul poluării industriale, zgomotul și silvicultura.
R. Moldova a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climaterice în mai 2017 și, prin urmare, s-a angajat să reducă până în anul 2030 volumul emisiilor cu efect de seră cu cel puțin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Potrivit acordului, Republica Moldova se angajează să lupte, alături de alte 144 de state semnatare, împotriva schimbărilor climatice.
