Râurile din țară, afectate grav de secetă. Experții trag un semnal de alarmă
Nivelul apei în râurile din țară a scăzut drastic în ultima perioadă, cauzele, potrivit experților, fiind schimbările climatice și lipsa unei întrețineri corespunzătoare a cursurilor de apă. Seceta este vizibilă mai ales pe afluenții principalelor fluvii Prut și Nistru. Astăzi, meteorologii au emis cod galben și roșu de fenomene hidrologice periculoase, din cauza scăderii accentuate a nivelului apelor în râuri.
Unul dintre cele mai afectate cursuri de apă din țară de schimbările climatice și seceta hidrologică este râul Botna. Aflat într-un declin constant, debitul acestuia scade vizibil de la o zi la alta. Nămolul se usucă, iar peisajul care odinioară adăpostea viața acvatică devine tot mai pustiu. Autoritățile intervin periodic pentru a curăța albia râului, însă lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate reduc rapid eficiența acestor eforturi.
Ion Cernean, locuitor al satului Ulmu, a relatat că râul, care îl asigura înainte cu apă și pește, a ajuns într-o stare extrem de degradată.
„Făceam groapa mai adâncă, puneam pompa și udam în grădină. Acum nu-i apă. Bineînțeles că afectează - nu pe mine, dar pe toată lumea -, înainte lumea mai uda, cu căldările, la urma urmei, lua apă din Botna”, a spus bărbatul.
„Fiind copii, ne mai bălăceam, mai duceam o rață. În orice caz, apă era mai multă decât acum, dar dacă nu sunt ploi, ce să facem?”
„Înainte lumea mai uda, Botna mergea de un metru apa în fiecare zi”, au relatat oamenii.
Botna, unul dintre cei mai mari afluenți ai râului Nistru, este afectat pe o distanță de peste 150 de kilometri, de la Ialoveni până la Căușeni. Dacă în urmă cu 30 de ani râul era atât de adânc încât putea fi traversat doar înot, acum el poate fi trecut ușor pe jos. Specialiștii avertizează că planul lansat acum un an de autorități pentru salvarea râurilor mici din Republica Moldova nu a avut efectul scontat.
„Până ce nu restabilim zonele și fâșiile de protecție, nu restabilim acele zone umede pe care le-am avut, peste 40 de mii de hectare în bazinul fluviului Nistru care au fost secate și 33 ha în râul Prut, noi cheltuim banii, pe de o parte, sunt anumite situații de ameliorare, cum ar fi că pe alocuri izvoarele sunt decolmatate, dar, repet, nu este un efect durabil”, a precizat Dumitru Bulat, șef de laborator la USM.
Pe de altă parte, autoritățile susțin că, anual, se investesc câte 100 de milioane de lei în construcții hidrotehnice, decolmatări pe anumite porțiuni de râuri, inclusiv se sădesc arbori.
„Dacă acest râu nu va fi întreținut, vom ajunge în situația în care intervențiile noastre pe fiecare mal al râului, inclusiv plantarea de copaci prevăzută în proiecte, nu vor avea efectul dorit. Iar plantarea de copaci este un proces de durată — nu vom avea arbori maturi în al doilea an. Totodată, afluenții mici sau canalele de desecare, care se află în administrarea primăriilor, trebuie întreținuți de autoritățile locale. Nu e vorba că nu vrem să intervenim, ci pur și simplu, din punct de vedere legal, nu avem dreptul să intervenim asupra lor”, susține Nicu Belitei, director interimar la Apele Moldovei.
Între timp, meteorologii au emis Cod galben și roșu de pericol hidrologic, valabil până pe 8 iulie. În această perioadă, se va menține scurgerea redusă a apei în râurile Botna, Cubolta, Ciulucul Mic și Ciulucul de Mijloc, inclusiv râul Prut. Autoritățile solicită agenților economici și populației să consume rațional resursele de apă.
