Dosarele represiunilor politice, acum accesibile online: peste 50.000 de documente desecretizate de Agenția Națională a Arhivelor
Acces liber la memorie și adevăruri dureroase. Agenția Națională a Arhivelor (ANA) a deschis toate dosarele represiunilor politice din perioada sovietică și a lansat o platformă online. De acum, oricine poate căuta, cu un simplu click, informații despre rude deportate, arestate sau condamnate politic de regimul comunist.
În ultimii doi ani, Arhiva Națională a încheiat cea mai amplă campanie de centralizare a dosarelor. A preluat de la Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Interne aproximativ 50 de mii de dosare desecretizate pe care le pune acum la dispoziția cercetătorilor și publicului larg. Sunt peste 100 de mii de nume în lista persoanelor supuse represiunilor.
Accesul la dosarele represiunii sovietice poate fi cerut pe emailul [email protected] sau direct la sediul agenției de pe strada Gheorghe Asachi din Chișinău, fără programare. Este o reparație morală și o formă de justiție simbolică, susține directorul arhivelor.
„Dosarele pot conține uneori referire la martorii audiați pe baza cărora s-a inclus o familie sau alta în lista de deportați. Este ceea ce în popor se numesc trădătorii sau turnătorii. Este important să înțelegem că vinovat de deportare și alte forme de represiune politică este regimul sovietic, autoritățile de la Moscova”, a declarat Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.
Printre primii care au cerut acces la arhive este nepotul compozitorului și interpretului Mihai Dolgan din partea surorii, Mircea Amorțitu. Familia Dolgan a fost deportată în 1949.
„Tatăl acestuia a fost condamnat la muncă forțată în GULAG pe termen de 25 de ani în Karaganda, iar familia dusă, așa cum se obișnuia în așezările speciale, mama și doi copii. Fiica de 12 ani Maria, iar Mihai Dolgan avea doar șapte ani când a fost deportat”, a relatat Maria Gogu, șefă de subdiviziune, ANA.
Cu mari emoții, Mircea Amorțitu a deschis dosarul familiei. Multă vreme, mama lui - Maria, sora lui Mihai Dolgan - i-a ascuns drama deportării.
„Întrebam: cum așa? Și mama, nu știu cum diplomatic, evita să ne spună. Pe urmă, deja din 1989-1990 încoace, deja noi am cunoscut. Dar azi prima dată am ocazia să țin în mână dosarul”, a subliniat Mircea Amorțitu.
Comunitățile de găgăuzi și bulgari din sudul Basarabiei la fel au suferit din cauza regimului comunist din Rusia sovietică. De exemplu, Piotr Guboglo din Ceadîr-Lunga a fost deportat în 1949 în regiunea Kurgan, fiind etichetat „chiabur”.
„Unul din feciorii lui Piotr Guboglo, în perioada respectivă academician, se afla în România. Încă la începutul anilor 1940 îl îndemna insistent pe tatăl său să vândă averea și să se mute definitiv la el, în România. Însă feciorul nu a mai reușit să-și convingă părinții”, a relatat Olga Terzi.
Dosarele puse la dispoziție de Agenția Națională a Arhivelor acoperă întreaga perioadă a represiunii sovietice din 1918 până în 1989. Deportări, arestări, condamnări fără proces, supraveghere, urmăriri, fișe de reabilitare - tot ce a însemnat teroarea politică în Basarabia și Transnistria, în timpul regimului comunist din Rusia sovietică.
