Corespondență Dan Alexe // Comerț internațional: o ofertă a lui Trump pe care Europa nu o poate refuza
Negocierile comerciale cu SUA vor fi astăzi principală temă de discuții pe agenda plenarei Parlamentului European, ultima înainte de sfârșitul verii. În paralel, se mai discută astăzi, miercuri 9 iulie, și mobilizarea Fondului de Solidaritate al UE: asistență acordată Austriei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Moldovei în legătură cu inundațiile care au avut loc în septembrie 2024.
Dar mai ales, cum ne-o rezumă Dan Alexe de la Bruxelles, se va discuta despre faptul că Donald Trump impune Europei tarife de 10%, acesta fiind un minimum, și că astăzi este data începând de la care, până în luna august, Trump se așteaptă la o lungă serie de negocieri bilaterale, sub amenințarea unei creșteri și mai mari a tarifelor.
O sumbră cină de lucru fără rezultat
La ceea ce a fost descrisă ca o cumplit de sumbră cină de lucru de luni seară, ambasadorii UE au făcut bilanțul celei mai recente oferte comerciale din partea Casei Albe: tarife de bază de 10%, care vor fi discutate miercuri 9 iulie, data limită fixată de Trump, în Parlamentul European.
Comparativ cu amenințările anterioare de 50%, ar putea părea o veste bună. De asemenea, europenii par să fi evitat să primească marți una dintre temutele „scrisori” de la Trump care să-i informeze despre tarife și mai dure. Japonia și Coreea de Sud n-au fost la fel de norocoase - au fost informate că vor avea o rată de 25% în vigoare la 1 august.
Totuși, situația rămâne dificilă pentru Bruxelles: să accepte asimetria în relațiile sale cu Washingtonul sau să se confrunte cu o imprevizibilitate sporită.
Deocamdată, toată lumea așteaptă noile capricii. E adevărat, avioanele și băuturile spirtoase ar putea fi excluse de pe listă. Dar alte sectoare sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi automobilele, oțelul și aluminiul sau produsele farmaceutice? Nu prea e sigur.
Comisia de la Bruxelles nu a primit nicio garanție din partea administrației SUA că nu vor exista alte schimbări serioase și perturbatoare în ceea ce privește tarifele. Peste toate astea plutește „teama de-a supăra Washingtonul”.
UE nu își permite să facă precum președintele brazilian Lula, care, la summitul BRICS de la Rio de Janeiro, Brazilia, pe 7 iulie, a arătat că prudența excesivă față de Trump nu dă roade. Lula a profitat de ocazie în timpul ultimei sale conferințe de presă pentru a spune: „Nu vrem un împărat”, a insistat el când a fost întrebat despre amenințările lui Trump cu un război comercial.
Europa nu e încă gata să urmeze revolta BRICS
Țările membre BRICS - un forum de cooperare între țările emergente - au crezut că vor evita o nouă mânie din partea lui Donald Trump dacă nu critică direct Statele Unite în comunicatul final al summitului lor, care a avut loc de duminică, 6 iulie, până luni, 7 iulie, la Rio.
Deși nu menționează în mod specific Washingtonul, această declarație comună de 38 de pagini exprimă totuși „îngrijorări serioase cu privire la creșterea măsurilor vamale și nevamale care distorsionează comerțul”, precum și atacurile asupra siturilor nucleare a unuia dintre membrii săi, Iranul, care constituie „o încălcare a dreptului internațional”. Textul menționează, de asemenea, progrese în discuțiile privind utilizarea moned
A fost nevoie de doar câteva ore pentru ca răspunsul american să fie lansat. După publicarea declarației finale, Donald Trump a lansat amenințări foarte directe la adresa BRICS și a celor care gândesc ca ei. „Orice țară care se aliniază politicilor antiamericane ale BRICS va fi supusă unui tarif vamal SUPLIMENTAR [cu majuscule în text] de 10%. Nu vor exista excepții”, a scris rapid președintele american pe rețeaua sa, Truth Social, fără a specifica la ce politici se referea.
Pentru toate acestea, Europa preferă încă dezbaterile și încă mai crede în "relația privilegiată transatlantică".
Marea întrebare este acum dacă atacurile lui Trump vor determina unele țări să renunțe la dorința lor de a se alătura BRICS. Aceasta include și Turcia, o țară membră NATO, care, potrivit unui jurnalist turc, a fost deja sub „presiune americană și europeană de a se retrage” de când și-a depus candidatura anul trecut. Arabia Saudită, o țară invitată din 2023, ezită încă să se alăture clubului, de teamă de a supăra Washingtonul.
Pe deasupra, încă nu există un consens cu privire la ce țară sau țări emergente ar trebui să stea în Consiliul de Securitate al ONU, alături de cei cinci membri permanenți actuali: China și Rusia, doi dintre membrii fondatori ai BRICS.
