Legislatura a XI-a, lăudată pentru obținerea statutului de candidat la aderare, dar criticată pentru rezultatele slabe din justiție și economie
Legislatura actuală a fost una dintre cele mai productive din istoria R. Moldova, iar cele mai mari realizări includ consolidarea independenței energetice și obținerea statutului de stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Printre restanțe se numără, însă, lipsa rezultatelor notabile în domeniul justiției și cel economic, a declarat expertul în securitate Ștefan Bejan, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Legislatura a XI-a, care își încheie mandatul pe 11 iulie, a avut o activitate marcată de crize succesive – pandemia, criza energetică și invazia rusă în Ucraina.
„Cea mai mare moștenire a guvernului PAS este obținerea statutului de candidat al Republicii Moldova la aderare”, a punctat expertul.
Bejan consideră că guvernarea PAS a fost permanent în postura de salvator.
„Practic, guvernarea PAS nici măcar nu a avut timp de botez. De la început a funcționat în regim de pompieri, care mereu a trebuit să stingă foc. (...) Un aspect pozitiv este faptul că nu mai depindem de Gazprom. Dacă s-ar fi reușit finalizarea liniei electrice Chișinău–Vulcănești, guvernarea aceasta ar fi rămas în istorie ca cea care a rupt definitiv dependența de regiunea transnistreană și Federația Rusă”, a punctat expertul.
În opinia lui, reforma justiției, considerată „prioritatea zero” a guvernării PAS, este principala restanță.
„Domeniul justiției este marele minus al actualului Parlament și acolo există și cele mai mari pretenții. Mereu s-a menționat că reforma justiției e prioritatea zero a guvernării și tocmai aici s-a clacat”, a declarat Bejan.
În ceea ce privește opoziția, expertul a criticat lipsa de implicare a acesteia în activitatea legislativă, spunând că aceasta a fost mai preocupată de interesele Federației Ruse decât ale Republicii Moldova.
„Opoziția a cam șomat în actuala legislatură. A preferat să fie mai frecvent la Moscova decât să vină în Parlament cu inițiative legislative”, a constatat el.
Bejan atrage atenția asupra mizei critice a alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
„Riscurile să se schimbe vectorul politicii sunt majore. Va fi, clar, o confruntare geopolitică. PAS va încerca să convingă oamenii că trebuie să se meargă în continuare spre UE, pentru că riscul este ca Rusia să-și aducă forțele sale la guvernare”, a continuat el.
În context, expertul avertizează că unele partide proruse se vor camufla în „formațiuni proeuropene”.
*„Dacă unii își mai făceau iluzii cu privire la Blocul „Alternativa”, vedem că România, Uniunea Europeană le-a spulberat. S-ar putea să aibă loc o schimbare de strategie și la alte partide care nu sunt întocmai sincere și lucrează pentru Moscova”, a atenționat Bejan.
În prezent, sondajele nu oferă PAS o majoritate parlamentară clară și nu indică existența unui alt bloc proeuropean cu șanse reale de a accede în Legislativ, însă diaspora ar putea juca un rol-cheie în reechilibrarea forțelor politice.
Amintim că, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în Parlament au acces trei entități politice care au trecut pragul electoral: PAS - 63 de mandate, BCS - 32 de mandate și Partidul „Șor” cu 6 mandate.
Legislatura a XI-a și-a încheiat activitatea. Astăzi, la finalul mandatului actualei legislaturi, BCS a acuzat partidul de la guvernare că a luat „decizii antipopulare”, „a distrus” instituțiile naționale și „a compromis suveranitatea” statului. De partea cealaltă, PAS susține că guvernarea a implementat reforme și a făcut față multiplelor crize, dar a făcut „pași importanți” în dezvoltarea domeniilor medical și educațional.
Potrivit Promo-LEX, actuala legislatură a Parlamentului a fost una dintre cele mai productive din punct de vedere legislativ, dar și printre cele mai criticate. Parlamentul a reușit să adopte circa o mie de legi, să facă dreptate limbii române în Constituție, să contribuie la deschiderea negocierilor de aderare la UE, dar a adoptat legi în grabă și a lucrat netransparent.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a precizat pentru Teleradio-Moldova că mandatul actualei legislaturi a Parlamentului expiră pe 11 iulie, însă instituția rămâne funcțională până la întrunirea legală a noii componențe, cu anumite restricții.
