Corespondență Dan Alexe // Macron la Berlin și „motorul franco-german”
În momentul în care se pregătesc noi negocieri ruso-ucrainene, urmând două runde deja eșuate în Istanbul, președintele francez Emmanuel Macron și președintele german Friedrich Merz se întâlnesc miercuri, 23 iulie, la Berlin pentru a consolida cooperarea franco-germană, mai ales în lumina amenințărilor venite dinspre răsărit.
De altfel, Friedrich Merz a călătorit la rândul său la Paris a doua zi după preluarea mandatului său.
Pe măsură ce Europa caută să-și consolideze capacitățile de apărare, Parisul și Berlinul încearcă, de asemenea, să deblocheze proiectul european de avioane de luptă din cadrul SCAF, care se confruntă cu dificultăți recurente în ceea ce privește distribuirea sarcinilor între producătorii din fiecare țară.
Axa franco-germană: pană de motor
Europa s-a construit și a funcționat de la început pe axa franco-germană. De fapt, ideea însăși a Europei unite a fost aceea de a împiedica un nou conflict între doi dușmani tradiționali care erau Franța și Germania.
Emmanuel Macron caută, împreună cu Friedrich Merz, să facă să reînvie „axa Paris-Berlin" pe care s-a construit Europa și fără de care funcționarea Uniunii Europene este de neimaginat.
Cele două țări se află însă într-o situație dificilă. În Franța, parlamentul este total disfuncțional, inițiativele legislative fiind blocate de puternicele extreme de dreapta și stânga. Economia celor două stagnează. Deficitul Franței este gigantic, iar taxele lui Trump și încetinirea comerțului cu partenerul comercial cheie China a dat, de asemenea, o lovitură exporturilor germane, în timp ce importanta industrie auto a întârziat să dezvolte vehicule electrice atractive.
Cu o datorie care cântărește în jur de 63% din PIB-ul său, Germania are un spațiu de manevră care contrastează cu cel al Franței, care are o rată a datoriei de 113%. În timp ce Berlinul tocmai a adoptat un plan de investiții în valoare de câteva sute de miliarde de euro, Parisul propune eliminarea unor sărbători legale pentru a compensa deficitul.
Trebuie precizat că Friedrich Merz privește, cum a spus-o chiar el, „cu o oarecare îngrijorare” alegerile planificate în Franța în... 2027, considerând că o victorie a partidelor eurosceptice din Franța și Polonia, unde partidul Lege și Justiție (PiS) ar putea câștiga alegerile în același an, iar în Franța Rassemblement National al lui Marine Le Pen, reprezintă „cu adevărat cea mai mare provocare pe care ne-o putem imagina în contextul Uniunii Europene”.
În acest moment, doar 19% din francezi se declară „mulțumiți” de Emmanuel Macron în funcția de președinte al Republicii, conform ultimelor sondaje.
Macron încă nu are un plan pentru a inversa creșterea popularității de care se bucură Marine Le Pen din 2017 încoace, iar șansele ei par semnificative pentru a fi aleasă președinte în 2027. Asta, în vreme ce în Germania Alternative fur Deutschland (AfD), partidul dreptei extreme, a devenit al doilea în intențiile de vot.
