Constituția R. Moldova, 31 de ani de la adoptare: principalele modificări la Legea Supremă, de-a lungul celor trei decenii
Republica Moldova sărbătorește, pe 29 iulie, Ziua Constituției, marcând adoptarea, în 1994, a documentului suprem ce consfințește valorile fundamentale ale statului: suveranitatea, democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ale omului. Legea Supremă a fost votată de Parlament pe 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare pe 27 august același an – ziua în care statul marca trei ani de la proclamarea independenței. De-a lungul celor trei decenii, Constituția a fost revizuită de zeci de ori. De la modificarea sistemului de alegere a președintelui, până la stabilirea limbii române ca limbă oficială și stabilirea aderării la Uniunea Europeană ca obiectiv strategic – Legea Fundamentală a fost adaptată la realități și aspirațiile naționale.
1994, anul adoptării Constituției Republicii Moldova
La trei ani de la declararea independenței, Parlamentul votează prima Constituție postsovietică, într-un context marcat de tranziție politică, economică și conflictul transnistrean. Documentul, inspirat în mare parte din Constituția franceză, a fost elaborat pentru a pune bazele unui stat democratic, pluralist și orientat spre respectarea drepturilor omului.
Organizarea administrativ-teritorială – de la județe înapoi la raioane
După independență, R. Moldova a păstrat sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. În 1999, guvernarea de atunci a încercat revenirea la județe, așa cum a fost până la ocuparea Basarabiei, dar reforma a fost anulată în 2003, la scurt timp după ce comuniștii au preluat puterea în R. Moldova.
Astăzi, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, comune, orașe, raioane, municipii și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Cu referire la localitățile din stânga Nistrului, Constituția prevede că acestora le pot fi atribuite forme și condiții speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică.
2000 – Președintele, între votul direct al cetățenilor și alegerea în Parlament
La 5 iulie 2000, printr-o reformă constituțională, deputații au modificat modul de alegere a președintelui. Dacă anterior acesta era ales direct de cetățeni, după modificare, șeful statului era ales de Parlament cu votul a 3/5 din deputați.
Această formulă a fost anulată în 2016 de Curtea Constituțională, care a restabilit votul direct al cetățenilor.
Controverse legate de limba oficială
Una dintre cele mai disputate prevederi ale Constituției a fost Articolul 13, care, în forma sa inițială, menționa că „limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească”, formulă contestată de lingviști, istorici și mediul academic, considerată ca fiind o reminiscență sovietică.
În 1996, președintele Mircea Snegur a propus revenirea la denumirea de „limba română”, dar inițiativa a fost respinsă.
În 2013, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență, ce consfințește limba română ca limbă de stat, prevalează în fața Constituției, iar autoritățile au fost obligate să modifice articolul 13 din Legea Supremă.
Abia în martie 2023, Parlamentul a votat înlocuirea oficială a sintagmelor „limba moldovenească”, „limba de stat” și „limba oficială” cu „limba română” în toate actele normative, inclusiv în Constituție. Legea a fost susținută de majoritatea PAS, dar contestată de opoziția prorusă din Parlament, reprezentată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Integrarea în Uniunea Europeană – nou capitol constituțional
Un moment istoric s-a produs în octombrie 2024, când cetățenii Republicii Moldova au participat la un referendum republican constituțional privind introducerea obiectivului de integrare europeană în Legea Supremă. Potrivit rezultatelor plebiscitului, 50,35% dintre alegători au spus „DA” pentru modificarea Constituției, iar votul a fost validat de Curtea Constituțională și publicat în Monitorul Oficial.
Astfel, în Constituția Republicii Moldova a fost introdus „Titlul V prim – Integrarea în Uniunea Europeană”, care prevede că tratatele UE și actele juridice europene vor avea prioritate în fața legilor naționale, după aderare.
Totodată, în preambulul Constituției au fost adăugate două alineate noi:
Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”.
Declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.
În total, până în anul 2025, în Constituție au fost operate aproximativ 70 de modificări, completări sau abrogări de articole.
