„Împărțirea Europei”: Consecințele unui pact care a mutilat destine
O expoziție care aduce în prim-plan unul dintre cele mai întunecate capitole ale secolului XX a fost inaugurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Intitulată „Împărțirea Europei. Consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov”, aceasta evocă înțelegerile secrete dintre Germania nazistă și URSS, care au schimbat hărți și destine. Concepută de Muzeul Berlin-Karlshorst și Universitatea din Düsseldorf, expoziția a fost lansată anul trecut, la 85 de ani de la semnarea pactului.
Ideea expoziției a fost lansată din dorința cercetătorilor din Germania de a arăta oamenilor din mai multe țări adevărata istorie.
„Arătăm aici Pactul ca pe un fapt istoric. Este despre înțelegerea dintre Reichul german și Uniunea Sovietică de a împărți lumea. Avem patru zone - zona țărilor Baltice, Finlanda, Sudul Europei, Polonia, România-Moldova și, desigur, Belarus și Ucraina. Arătăm consecințele tragice ale Pactului asupra acestor țări”, menționează directorul Muzeului Berlin-Karlshorst, Jörg Morré.
„Au avut de suferit mai multe state, mai multe comunități și România și, respectiv, basarabenii, printre aceste consecințe nefaste, deoarece Uniunea Sovietică a anexat abuziv Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța și le-a încorporat în Uniunea Sovietică”, a subliniat președintele Asociației Tinerilor Istorici, prof. univ. dr. Sergiu Musteață.
Evenimentul expozițional a ajuns și în alte localități.
„Pentru noi este foarte important să prezentăm aceste mărturii cutremurătoare ale istoriei în mai multe localități din Republica Moldova. Expoziția a fost prezentată deja la Soroca, Edineț, Bălți”, spune directoarea Biroului Fundației Konrad Adenauer din Republica Moldova, Brigitta Triebel.
Dacă greșelile trecutului nu sunt condamnate, ele riscă să se repete, spune ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Germania a condamnat, condamnă și va condamna nazismul și negarea acestor crime. În Germania este pedepsită prin lege. Pe de altă parte, celălalt semnatar al acestui Pact neagă crimele pe care le-a săvârșit. Asta înseamnă că vor să le repete.
„Este de apreciat că expoziția vorbește despre întreaga regiune și, în această direcție încercăm și noi să articulăm politicile memoriei, ca să devenim o voce comună, care să vorbească despre istoria noastră comună”, menționează Ludmila Cojocaru, doctor în istorie.
Expoziția marchează un dialog între Uniunea Europeană și Republica Moldova despre istorie, a declarat ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch. Pe 23 august, de Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, dialogul va continua cu o masă rotundă a istoricilor despre Pactul Ribbentrop-Molotov.
