Recoltarea cartofilor e în toi: roada e bună, dar prețurile dezamăgesc agricultorii
În sate a început recoltarea cartofilor. În plin proces de muncă, i-am întâlnit pe fermierii și zilierii din raionul Criuleni. Roada e mai bogată decât în anul trecut, spun aceștia, dar bucuria e umbrită de prețurile mici și lucrătorii care sunt greu de găsit. În lipsa piețelor stabile, producătorii locali spun că au puține șanse să-și vândă marfa la prețul dorit.
ALEXANDRU STATNÎI, JURNALIST M1:
„După ce tractorul brăzdează rândurile, fiecare cartof e adunat cu mâna, pus mai întâi în căldare, apoi în sac. Zilierii muncesc de la ora 7 dimineața până la 16:00, sub soarele arzător. Dar nu se plâng, spun că s-au obișnuit cu arșița și că munca grea nu-i sperie”.
„Care este tăiată de tractor nu o punem, dacă e pornită la stricat, tot o lăsăm, punem numai ce e bun. Nu ne uităm că e soare, trebuie să strângem roada să nu se piardă pe deal”.
„Și mâinile, și ochii se bucură. Ne place că săcușorii stau ca soldățeii, parcă sunt niște purceluși de acei mici, minunați”.
Pe terenul agricol am întâlnit-o și pe Irina. Este stabilită în Italia, dar, fiind în vacanță, a decis să vină la strânsul cartofilor să-și ajute prietena.
E foarte greu, mă doare spatele. Vreau să mai ies afară, să nu stau numai în casă, fiindcă mă plictisesc să stau numai în pat, mai ales că vin cu prietena mea și mai vorbim. E greu, trebuie să ne ducem încolo, încoace, dacă ne văd că nu strângem, ne iau la vorbe.
Este destul de distractiv aici. Sunt oameni pe deal, evident că discuți, socializezi.
Nu este ușor să găsești lucrători, spune fermierul Nicolae Sprîncean.
Este foarte greu de găsit acum brigăzi de zilieri. Îi motivezi cu prețul și condițiile. De la 400, 450 știu că dau, până la 500 de lei. Totul depinde de lucru și cum te înțelegi cu ei.
Pe o suprafață de opt hectare, roada este mai bogată comparativ cu anul trecut: cu 15 tone mai mult la hectar, menționează fermierul.
Noi îl dăm cu 6 lei, mai sunt unii care ne propun să îl dăm cu 5,50. Vă dați seama că e o bătaie de joc totală. Dacă am avea niște mecanisme eficiente create de Ministerul Agriculturii ca să ne ajute să putem comercializa marfa noastră, noi am fi foarte mulțumiți.
„Prețurile scad și aici ar trebui de luat măsuri pentru protecția producătorului nostru, altfel o să ne întoarcem la anul 2014-2015, când am avut cartofi cu 51 de bănuți. Să intervină prin protecția producătorului. Nu prin interzicerea importului, dar prin ridicarea cerințelor de calitate a produsului care intră în țară”, menționează Petru Iliev, doctor habilitat în agricultură.
La nivel național, cartoful este cultivat pe o suprafață de circa 24 de mii de hectare. Agricultorii pot primi subvenții de la stat pentru tehnica de semănat și recoltare a cartofilor, dar și pentru sistemele de irigare.
Totodată, a fost modificat cadrul legal pentru a permite importul de semințe de cartof din Uniunea Europeană.
Anul trecut, Republica Moldova a exportat 358 de tone de cartofi, iar în 2023 - aproape 794 de tone.
