Armenia și Azerbaidjan ar putea semna un acord de pace la Washington. Iulian Chifu: Erevanul are șansa de a recăpăta controlul asupra propriului stat
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev se vor întâlni vineri, 8 august, la Washington, la inițiativa președintelui american Donald Trump, unde sunt așteptați să semneze un acord de pace care ar putea pune capăt unor decenii de conflict, a declarat Donald Trump, citat de Associated Press. Este așteptată și semnarea unor acorduri de colaborare economică între cele două state din Caucazul de Sud și Statele Unite ale Americii, care, potrivit aceleiași surse, ar putea pregăti terenul pentru redeschiderea unor coridoare-cheie de transport din Caucazul de Sud, închise încă de la începutul anilor 1990.
Optimist în privința perspectivelor de pace între Armenia și Azerbaidjan, analistul politic Iulian Chifu consideră posibila înțelegere de astăzi o bună premisă pentru Nikol Pașinian să recâștige controlul asupra propriul stat, în timp ce influența Rusiei în regiune, deși strâmtorată de conflictele recente cu statul azer, va continua, prin controlul asupra mai multor companii de pe teritoriul Armeniei.
Principiile proiectului „Intersecțiile păcii”
Acordul ar urma să ofere Statelor Unite drepturi de închiriere pentru dezvoltarea coridorului, care ar putea fi numit „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, scrie Associated Press, citând surse anonime de la Washington.
În fapt, spun surse diplomatice armene, proiectul denumit provizoriu „Intersecțiile păcii” ar avea drept scop restabilirea și crearea de noi legături între țările din regiunea Caucazului, prin construcția infrastructurii rutiere și feroviare care ar lega și mai strâns Armenia, Azerbaidjanul și Turcia cu întreaga regiune, conform principiului reciprocității și al egalității.
Armenia este pregătită să înființeze șapte puncte de control la frontierele sale, cinci la granița cu Azerbaidjan și două le cea cu Turcia, pentru infrastructura rutieră, propune înființarea a altor cinci puncte de control pentru infrastructura feroviară, precum și refacerea a patru secțiuni feroviare de pe teritoriul său, care ar asigura interconectarea cu Azerbaidjanul și Turcia.
Toată infrastructura existentă și cea care urmează a fi construită, inclusiv drumuri, căi ferate, rute aeriene, conducte, cabluri și linii electrice, vor funcționa sub suveranitatea și jurisdicția țărilor prin care trec. Fiecare țară, prin instituțiile sale de stat, va asigura pe teritoriul său controlul de frontieră, controlul vamal și securitatea infrastructurii, inclusiv a tranzitului de vehicule, mărfuri și persoane.
Conform acestor principii, enunțate de partea armeană, controalele de frontieră și cele vamale pot fi simplificate prin consimțământ și acord reciproc.
Chiar dacă, recent, Armenia și Azerbaidjanul nu au semnat un acord de pace, în virtutea câtorva aspecte legate de prevederile constituționale ale Armeniei cu referire la regiunea Nagorno Karabah și a contextului deja consumat al rezolvării conflictului teritorial dintre cele două state, întâlnirea de astăzi de la Washington setează premisele încheierii unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, spune analistul politic Iulian Chifu.
„Nu ajungi niciodată să faci un asemenea demers, să ajungi în fața președintelui Statelor Unite, dacă, în subsidiar, părțile, la nivelul tehnic, nu au negociat deja toate elementele. Niciodată o reuniune la vârf a șefilor de stat nu se realizează când temele încă nu sunt acoperite”, a comentat Iulian Chifu pentru Teleradio-Moldova.
Cu referire la noul raport de forțe în regiunea caucaziană, dictat de un potențial acord de cooperare economică dintre Statele Unite ale Americii, Armenia și Azerbaidjan, Ilian Chifu a subliniat șansa Armeniei de a recăpăta controlul asupra propriului stat, în timp ce Azerbaidjan își va întări și el securitatea în regiune.
„Influența rusă în Caucazul de Sud este oricum scăzută, mai ales după ce au avut loc acele ciocniri cu minoritatea azeră din Ekaterinburg și doborârea avionului azer deasupra Ceceniei. Aceste lucruri creează premisele pentru împingerea Rusiei din această zonă. Sigur, nu în mod absolut, nu uitați că în Armenia sunt foarte multe companii sub controlul Federației Rusiei. Deci, acolo va trebui foarte mult timp ca Armenia, într-adevăr, să-și preia controlul și să-și exercite suveranitatea pe deplin. Dar acest tip de înțelegere poate fi un bun pas înainte pentru Pașinian pentru a-și stabiliza și a prelua controlul propriului stat”, a mai spus Iulian Chifu.
Amintim că prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au promis anterior că vor continua să lucreze la probleme sensibile, cum ar fi demarcarea frontierei dintre cele două state, după recuperarea de către Azerbaidjan a controlului asupra teritoriului Nagorno Karabah, în septembrie 2023.
Într-o declarație comună publicată luna trecută, cele două țări și-au reafirmat angajamentul față de negocierile bilaterale și au declarat că ambele părți vor continua „măsurile de consolidare a încrederii.”
