Expert: Negocierile Trump–Putin fără Zelenski riscă să compromită securitatea europeană și amintește de „precedente istorice periculoase”
Lipsa unei strategii din partea SUA ar submina nu doar suveranitatea Kievului, ci și arhitectura de securitate europeană. Expertul în relații internaționale Laurențiu Pleșca susține că acest lucru ar fi „o incoerență care slăbește încrederea în politica externă americană și pune sub semnul întrebării angajamentul SUA față de securitatea regională”. El a avertizat, în context, asupra riscurilor generate de actualele mișcări diplomatice în jurul unui posibil acord Trump–Putin, fără Zelenski, privind încheierea războiului.
Strategia administrației Trump: de la pace negociată la presiune militară
Laurențiu Pleșca afirmă că, în primele șase luni de mandat, președintele Donald Trump a transmis semnale contradictorii privind Rusia.
„Inițial, Trump a promis că va opri războiul și a încercat să păstreze o relație deschisă cu Vladimir Putin, fără a pune în prim-plan interesele Ucrainei”, a explicat Pleșca într-un interviu pentru Moldova 1.
Această strategie s-a schimbat brusc luna trecută, când administrația Trump a reluat vânzările de armament către Kiev și a anunțat sancțiuni suplimentare, a amintit el.
Excluderea Ucrainei din negocieri subminează principiile suveranității
Expertul atrage atenția asupra faptului că discuțiile dintre Trump și Putin programate pentru această săptămână au loc fără participarea Ucrainei și fără consultarea partenerilor europeni.
„Este inacceptabil ca viitorul unui stat suveran să fie decis în absența lui”, a declarat Pleșca, la Moldova 1.
El a subliniat că o asemenea abordare amintește de precedente istorice periculoase și creează o breșă în sistemul internațional de drept.
„Astfel de practici riscă să devină o normă, ceea ce va submina stabilitatea pe termen lung a continentului european”, a punctat expertul.
Rezistența Ucrainei contrazice logica unor concesii forțate
În opinia politologului, Ucraina a demonstrat că poate rezista în fața unei agresiuni susținute timp de peste trei ani.
„Federația Rusă nu a reușit să ocupe Kievul, să schimbe conducerea politică sau să avanseze decisiv pe front. Trupele ucrainene continuă să reziste în mod remarcabil”, a remarcat Pleșca.
El consideră că aceste realizări trebuie să fie recunoscute și să stea la baza oricărui cadru de negociere, nu ignorate în favoarea unei păci grăbite și impuse de marii actori.
Presiunile asupra Kievului riscă să forțeze concesii teritoriale cu efecte ireversibile
Pleșca a evidențiat riscul ca SUA să exercite presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta o pace care presupune pierderi teritoriale.
„Constituția Ucrainei nu permite cedarea de teritorii, iar poporul ucrainean nu susține astfel de compromisuri”, a declarat el.
Totuși, Trump ar putea condiționa sprijinul financiar și militar de acceptarea unui acord impus, inclusiv prin relaxarea sancțiunilor asupra Rusiei: „Este o metodă indirectă, dar extrem de periculoasă de a forța mâna Kievului”.
Agenda Rusiei compromite orice acord durabil
Expertul a mai subliniat că obiectivele declarate ale Kremlinului nu se limitează la patru regiuni ocupate – Donetsk, Lugansk, Herson și Zaporojie – ci vizează însăși suveranitatea Ucrainei.
„Federația Rusă nu recunoaște statul ucrainean ca entitate legitimă, ceea ce înseamnă că niciun acord nu va garanta sfârșitul agresiunii”, a declarat Pleșca.
El a adăugat că, după precedentul Crimeei din 2014, un nou compromis teritorial ar încuraja Moscova să reia ofensiva în următorii ani, odată cu refacerea capacităților militare.
Absența unui front transatlantic unitar slăbește poziția Ucrainei
Potrivit expertului în relații internaționale, sprijinul militar din partea SUA s-a redus de la începutul mandatului lui Trump, în timp ce partenerii europeni nu au compensat acest deficit.
„Deși unele state au anunțat livrări de arme, în practică nu s-a văzut o intensificare reală a ajutorului european”, a subliniat el.
Trump a propus ca Europa să cumpere armament american pentru a-l livra Ucrainei, dar implicarea directă a UE rămâne limitată.
„Fără o strategie unitară și fermă, efortul ucrainean devine vulnerabil în fața presiunilor externe și a oboselii geopolitice”, a conchis Laurențiu Pleșca.
Amintim că, în urma unor presiuni intense, Donald Trump a acceptat o conferință video, cu 27 de lideri ai UE, miercuri, 13, înainte de întâlnirea sa cu Putin din Alaska. Liderii UE au insistat din nou ca și Kievul să fie parte la negocierile americano-ruse, iar vicepreședintele american JD Vance a dat asigurări că Statele Unite lucrează la „programarea” unei întâlniri între Donald Trump și omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean le-a spus liderilor europeni că trebuie să respingă orice înțelegere ce prevede renunțarea la unele teritorii ucrainene pe care Kievul încă le deține, dar că teritoriul ucrainean aflat sub controlul Rusiei ar putea fi pus pe masa negocierilor. Aceasta ar însemna înghețarea liniei frontului acolo unde se află acum și cedarea Rusiei controlului de facto asupra teritoriului pe care îl ocupă în Luhansk, Donețk, Zaporijia, Herson și Crimeea.
Rusia ocupă, în prezent, aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, așa cum acesta fusese convenit în temeiul granițelor din 1991.
