Corespondență Dan Alexe // UE gata să sancționeze Israelul pentru încălcarea clauzei privind drepturile omului din acordul de asociere
Ambasadorii celor 27 de țări din UE la Bruxelles ar putea decide, miercuri, 13 august, o serie de măsuri împotriva Israelului, pentru acțiunile militare din Gaza, dacă o majoritate calificată a țărilor va fi de acord. Ultima dată când s-au întâlnit, în urmă cu o săptămână, o astfel de majoritate lipsea.
O primă măsură ar fi adoptarea propunerii Comisiei Europene de suspendare a Israelului dintr-o parte a programului său de cercetare și inovare Horizon Europe. Comisia a propus deja excluderea Israelului din participarea la finanțarea cercetării în acest program Orizont Europa, inclus în acordul de asociere al UE cu Tel Aviv, însă capitalele cheie, în special Berlinul, rămân reticente.
Acum însă, după ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a recunoscut, duminica aceasta, că planurile sale de preluare a controlului se extind dincolo de orașul Gaza, Orientul Mijlociu a devenit o preocupare principală pentru europeni.
Este vorba, în acest moment, de consecințele încălcării clauzei privind drepturile omului din acordul de asociere UE–Israel.
Cancelarul german Friedrich Merz a insistat, de pildă, că decizia sa – posibil mult mai importantă decât finanțarea prin programul de cercetare Horizon – de a suspenda exporturile de arme destinate utilizării în Fâșia Gaza, pe fondul escaladării războiului de către Israel, nu înseamnă că Germania abandonează Israelul.
„Dorim să ajutăm pe plan diplomatic și chiar o facem”, a declarat Merz, adăugând că politica Berlinului de sprijinire a Israelului, veche de 80 de ani, nu se va schimba.
În acest timp, invocând foametea în rândul locuitorilor din Gaza, 110 foști parlamentari europeni au solicitat Comisiei să prezinte o propunere de suspendare completă a Acordului de asociere UE–Israel.
În scrisoare se spune: „Eșecul statelor membre de a accepta o astfel de propunere ar expune complicitatea lor la această crimă de război.” Semnatarii provin, ca de obicei, din țări și familii politice care au susținut deschis cauza palestiniană (de exemplu, mulți socialiști spanioli și politicieni irlandezi din tot spectrul politic).
Însă lista îi include și pe cei afiliați unor grupuri de dreapta, precum Conservatorii și Reformiștii Europeni, dar și doi foști președinți ai Parlamentului European: Enrique Barón Crespo și Josep Borrell (predecesorul șefei diplomației europene, Kaja Kallas).
Răspunsul israelian a fost că Netanyahu și trimișii săi în Europa au susținut că suspendarea acordului de asociere n-ar face decât să diminueze și mai mult rolul UE, fără a avea un impact concret prea mare.
Respingând acuzațiile conform cărora guvernul israelian ar comite genocid împotriva locuitorilor din Gaza, Netanyahu a declarat, duminică, în publicația «Times of Israel»: „Dacă am fi vrut să comitem un genocid, ne-ar fi luat exact o după-amiază.”
