Semne că terapia nu funcționează: sfaturile psihologului Victoria Gonța
În Republica Moldova există cazuri în care pacienții ies retraumatizați după ședințele de psihoterapie. Aceste situații apar atunci când terapeuții nu sunt suficient de pregătiți sau încalcă principiile deontologice care ghidează practica profesională, provocând mai mult rău decât bine. Psihologul Victoria Gonța a explicat, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, care sunt greșelile comise frecvent de specialiști și ce ar trebui să știe pacienții înainte de a păși în cabinet.
„Există cazuri foarte neplăcute în practica psihoterapeutică a pacienților din R. Moldova. Și acestea se referă la cazuri specifice unde terapeuții, fie nu sunt profesioniști, fie nu sunt specialiști în domeniu, fie se încalcă brutal niște principii deontologice, care de fapt sunt ghidul de masă al unui psihoterapeut. Și atunci când tu măcar unul din principiile respective ai reușit să-l încalci, cu bună-știință sau nu, în mai puțină cunoștință de cauză, poți să dăunezi mai mult decât să ajuți unui client”, a explicat Victoria Gonța la Moldova 1.
Există câțiva indicatori care semnalează că psihologul nu este potrivit pentru client. Lipsa îmbunătățirii stării și agravarea simptomelor indică necesitatea schimbării specialistului sau metodei terapeutice.
„Dacă după mai multe ședințe, mai mult de 5-6, nu există nicio îmbunătățire, atunci este clar că trebuie să cauți o altă soluție, un alt specialist, o altă metodă care ar fi mai benefică pentru tine. Deci, acesta ar fi primul indicator. Al doilea indicator ar fi înrăutățirea stării. Dacă după terapie te simți mai greu, ai un sentiment al vinei mai profund, ai un sentiment al remușcării, al dezamăgirii sau dorință de răzbunare, agresivitate, stări care și așa îți dăunau, la un moment dat sesizezi că ai și mai multe frustrări, mai multe nemulțumiri - atunci evident ceva nu merge în relația terapeutică și e bine să fie schimbat psihologul, sugerează Victoria Gonța.
Totodată, specialistul afirmă că sunt întâlnite situații când psihologii înșiși pot fi afectați de probleme personale nerezolvate, fenomen cunoscut sub numele de contratransfer - când terapeutul proiectează asupra clientului propriile dificultăți. Pentru a preveni astfel de situații, psihologii recurg la activități complementare de formare și dezvoltare profesională sub îndrumarea specialiștilor mai experimentați.
„Noi, psihologii, regulat trecem supervizări la psihologii care au o experiență mai mare decât noi sau care ne-au ghidat într-o anumită metodă terapeutică și aceasta este o regulă scrisă și nescrisă pentru cei care își doresc să presteze servicii de calitate”, a precizat Victoria Gonța.
Un alt aspect critic îl constituie metodele care implică contact fizic sau tactil, frecvent menționate în studii ca posibile încălcări. Psihologul Victoria Gonța menționează că îmbrățișările sau palparea pot fi potrivite în anumite metode psihosomatice, însă doar dacă clientul este informat și își dă consimțământul. Lipsa informării poate genera frustrări, nemulțumiri sau traume suplimentare.
„Există așa stiluri de convorbire, de lucrări tactile. În unele cazuri, se potrivește cu unii clienți care au nevoie de această îmbrățișare, dar nu de atingeri nepotrivite. Există chiar și metode, în special metode psihosomatice, care necesită contactul fizic. Ce e greșit în aceste metode e că nu se informează clientul despre tipul de metodă, efectele sale și modalitatea prin care are loc această metodă terapeutică. În munca noastră, informarea clientului despre metoda pe care o practicăm în raport cu el este o muncă psiho-educațională necesară, e o etapă în intervenția noastră. Și dacă nu facem asta, am putea risca clientul să nu înțeleagă ce facem și să rămână frustrat, să fie nemulțumit sau chiar traumatizat”, a explicat psihologul.
Victoria Gonța a subliniat că, atunci când clientul este bine informat, acesta are libertatea de a refuza o metodă și de a solicita o altă abordare. În opinia sa, un aspect esențial al relației terapeutice îl reprezintă sinceritatea – atât din partea psihologului, cât și a clientului. Dacă relația terapeutică nu funcționează, dacă apare simpatie sau antipatie între cele două părți, este important ca situația să fie discutată deschis și să se caute soluții. În unele cazuri, chiar psihologul poate recomanda un alt specialist. Victoria Gonță consideră că, atunci când un terapeut simte că nu își poate ajuta clientul, este mai bine să renunțe, pentru a nu-i provoca acestuia un prejudiciu.
Totodată, confidențialitatea este un alt principiu esențial: ședințele „live” pentru public sau expunerea durerii clientului fără protecție adecvată sunt interzise și dăunătoare.
„E grav atunci când se încalcă confidențialitatea. Mai nou, am urmărit în ultimii ani și așa metode terapeutice, zic între ghilimele, în care consilierea se desfășoară live. Adică toată lumea poate să urmărească ședința terapeutică, iar clientul, care își revarsă durerea, suferința în fața psihologului, este văzut de toată lumea. Nu știu dacă a fost consimțământul, dar chiar să fi fost un consimțământ, așa ceva este interzis, conform principiilor deontologice. Și atunci când se prestează astfel de serviciu pentru public, reclamă sau marketing sau ce o mai fi, este dăunător pentru client”, a subliniat Victoria Gonța.
Specialistul a atras atenția că, totuși, prima experiență negativă nu ar trebui să descurajeze accesarea serviciilor psihologice. Terapia este un proces necesar și trebuie abordată ca un tratament specializat: la fel cum nu ne tratăm o fractură sau nu scoatem un dinte fără specialist, problemele sufletești și cognitive necesită servicii specializate, remarcă Victoria Gonța. Chiar dacă nu toate metodele sau stilurile terapeutice se potrivesc fiecărui client, lipsa unei potriviri nu înseamnă că persoana nu are nevoie de ajutor psihologic.
Victoria Gonța a menționat că intrarea în vigoare a Legii psihologului în R. Moldova ar putea contribui la filtrarea și trierea specialiștilor. Numai profesioniștii cu formare adecvată, supervizări și experiență ar urma să fie înregistrați oficial, ceea ce ar reduce riscul serviciilor psihologice de calitate scăzută.
„Psihologia nu este o profesie statică, este una foarte dinamică, extrem de dinamică. Noi nu putem rămâne cu metode vechi, cu oameni noi. Noi nu putem presta servicii proaste la calitatea umană care crește, care este în creștere. Trebuie să ne adaptăm mereu la ceea ce vine nou și să reieșim din specificul nou al oamenilor”, a punctat psihologul.
Amintim că Parlamentul a adoptat legea care reglementează profesia de psiholog. Documentul stabilește principiile de exercitare, drepturile și obligațiile specialiștilor, precum și înființarea Colegiului Național al Psihologilor, instituție autonomă responsabilă de autorizarea și supravegherea activității în domeniu. Va fi creat și Registrul unic al psihologilor, iar atestarea profesională se va face o dată la cel puțin cinci ani.
Legea prevede garantarea asistenței psihologice pentru copiii cu dificultăți de incluziune, tineri, beneficiari ai serviciilor sociale și medicale, victime ale infracțiunilor și persoanele aflate în situații excepționale.
Totodată, a fost instituită Ziua psihologului, marcată anual pe 22 mai.
În prezent, în Republica Moldova activează aproximativ 1.000 de psihologi în domeniile educație, sănătate, asistență socială, justiție și ordine publică.
