Reuniune de criză a UE: ce garanții de securitate ar putea oferi Trump Ucrainei?
La Washington, în fața desantului de lideri europeni veniți împreună cu Volodimir Zelenski, Donald Trump a fost clar că SUA nu se vor implica direct în activitățile zilnice ale acelei „Coaliții a Voluntarilor” pusă pe picioare de europeni. Emisarul pentru pace al lui Trump, Steve Witkoff, a declarat într-un interviu că aceste garanții de securitate ar putea echivala cu o „protecție similară Articolului 5” al NATO, fără a oferi detalii specifice despre cum ar putea lua contur implicarea americană.
Comentariile sale se referă la clauza de apărare reciprocă a NATO, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.
Apartenența la alianța militară occidentală este obiectivul final al Ucrainei în căutarea sa de garanții de securitate. Însă, având în vedere că SUA nu doresc să acorde intrarea Kievului în Alianță, trebuie căutate alternative creative.
„Coaliția Voluntarilor” europeni
Zeci de națiuni europene, conduse de Marea Britanie și Franța, au planificat o potențială „forță de menținere a păcii”, altfel zis au planificat o „forță de reasigurare”, care ar „securiza cerul și marea Ucrainei”.
Asta ar implica și o forță multinațională de instructori militari desfășurată în Ucraina pentru a ajuta la antrenarea și dezvoltarea forțelor armate ale Kievului, inclusiv asistență pentru deminarea apelor de pe coasta de sud a Ucrainei.
Avioane de vânătoare occidentale și aeronave militare ar urma să fie folosite și pentru a supraveghea cerul țării sfâșiate de război, cu obiectivul de a crea un spațiu sigur pentru traficul aviatic comercial.
Inițial, se vorbea chiar de desfășurarea a 30.000 de soldați europeni pentru a păzi orașele, centralele nucleare și infrastructura critică a Ucrainei, planuri care au eșuat din cauza lipsei de resurse și a unui sprijin real american.
Deși Trump a fost clar că nu vrea să se implice în afacerile acelei Coaliții europene a Voluntarilor, generalii britanici și francezi au vrut să fie limpede că va fi vorba de forță letală în cazul în care trupele europene ar fi atacate de Rusia.
Asta înseamnă ca avioane de vânătoare americane staționate în România sau Polonia să poată răspunde rapid și mortal la orice agresiune împotriva europenilor aflați la sol în Ucraina.
Alternativ, ar fi putut fi desfășurate și rachete Tomahawk lansate de un submarin american.
Sigur, pentru Trump războiul din Ucraina rămâne în principal o problemă a Europei. Desfășurarea trupelor americane, chiar și ca forțe de menținere a păcii, ar distruge premisa că nu există nicio implicare a SUA în conflict.
Dar o garanție „de tip Articolul 5” al NATO din partea Washingtonului nu necesită neapărat participare pe teren, dacă ar exista un angajament fictiv, nominal, de intervenție pentru a-l descuraja pe Putin de o nouă aventură militară. Trebuie însă acum ca europenii să definească acest cadru.
Protecție SUA
Deși nu este similară cu Articolul 5, o promisiune din partea lui Trump de a continua o producție de arme fabricate în America ar fi semnificativă pentru Ucraina. Zelenski s-a oferit să cumpere arme nespecificate în valoare de 100 de miliarde de dolari de la Washington, ca parte a unui potențial acord de pace.
Fie că le place sau nu, națiunile europene nu au capacitățile necesare pentru a deplasa grupuri mari de trupe și echipamente fără ajutorul sistemelor americane de transport greu. O ofertă de sprijin logistic ar contribui semnificativ la facilitarea posibilității unei desfășurări de trupe europene. Este o zonă neletală în care Washingtonul ar putea interveni pentru a oferi sprijin.
