ADEPT: Reducerea numărului de secții de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului, o decizie tehnică, bazată pe cifre
Autoritățile de la Chișinău ar putea reduce, de la 30 la 10, numărul secțiilor electorale destinate cetățenilor care locuiesc în stânga Nistrului, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit Polinei Panainte, director adjunct al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), decizia autorităților trebuie să fie una „strict tehnică, bazată pe analiza participării la vot de la ultimele trei scrutine”.
„Atunci când autoritățile din Republica Moldova calculează numărul de secții de vot necesare, se uită la dinamica prezenței, deoarece numărul celor care vin la vot este în descreștere. Luând în calcul prezența la ultimele trei scrutine - 2020, 2021, 2024 - se consideră oportun de a reduce numărul secțiilor de vot de la 30 la 10, pentru a corespunde necesităților reale din teren. Acum, acest număr a scăzut la 26.000. Respectiv, pentru 10 secții de vot ar fi 30.000 de buletine de vot, suficiente pentru a acoperi interesul alegătorilor din stânga Nistrului”, a explicat Polina Panainte, la ediția din 20 august a emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Costuri ridicate pentru participare redusă
Potrivit directoarei adjuncte a ADEPT, menținerea unui număr mare de secții de vot în regiuni, unde prezența este extrem de scăzută, nu este justificată nici logistic, nici financiar.
„Noi avem secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului unde votează și sub 50 de alegători. Și, atunci, îți pui întrebarea cât este de eficient și rezonabil, din punct de vedere financiar, în condițiile în care sunt localități cu câte două-trei secții de vot. Și dacă există interes și dorință”, a explicat Polina Panainte.
Provocări: lipsa de control și posibila fraudare
Experta ADEPT a subliniat că participarea la vot a alegătorilor din regiunea transnistreană este greu de monitorizat de către autoritățile de la Chișinău, existând riscul transportării ilegale, contra cost, la alegeri.
„Au existat inițiative de a mobiliza alegătorii contra plată: să vină să voteze într-un anumit fel. Trebuie să nu uităm că autoritățile de la Chișinău nu pot controla ce se întâmplă în stânga Nistrului, iar procesele care se întâmplă acolo sunt în mare parte necunoscute. Candidații electorali nu pot face agitație electorală, nu pot informa alegătorii corect despre ce se întâmpla în Republica Moldova. Respectiv, nu putem să știm dacă cei din stânga Nistrului vin să voteze din propria lor dorință sau sunt mobilizați. Am văzut, în 2024, că au fost zeci de mii de moldoveni plătiți să vină la vot”, a amintit experta.
Între eficiență și echilibru juridic
Panainte a explicat că, deși fiecare vot este egal, indiferent de locul unde este exprimat, realitatea de pe teren impune o regândire a resurselor, mai ales acolo unde participarea este scăzută. În acest context „putem vorbi doar despre o decizie tehnică”.
„Puterea juridică a unui vot al cetățeanului Republicii Moldova este egală, indiferent unde este exercitat: la Milano, la Chișinău sau la București. Toate voturile sunt egale, respectiv și cetățenii din stânga Nistrului au vot egal cu cei care locuiesc în teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. De asta cred că trebuie să vedem fundamentarea deciziei de la Comisia Electorală Centrală, care va fi luată până pe 24 august. Dar sunt date suficiente să susțină această reducere a numărului de secții de vot”, a opinat experta ADEPT.
Amintim că autoritățile de la Chișinău ar putea deschide mai puține secții de vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare din 28 septembrie. La alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, au fost deschise 30 de secții destinate alegătorilor din raioanele de est ale R. Moldova, iar la unele dintre acestea au votat doar câteva zeci de alegători.
Calculele făcute de CEC arată că, pentru scrutinul din 28 septembrie, ar fi suficiente zece secții de vot.
