Rusia, sub presiunea cheltuielilor de război, se pregătește pentru măsuri de austeritate și creșteri de impozite
Moscova se pregătește să mărească taxele și să reducă cheltuielile, încercând să mențină nivelul ridicat al cheltuielilor pentru apărare, în timp ce economia Rusiei cedează sub povara finanțării războiului de peste trei ani din Ucraina, spun oficiali și economiști.
Președintele Vladimir Putin a respins sugestiile potrivit cărora războiul ar distruge economia Rusiei, însă deficitul bugetar se adâncește pe măsură ce cheltuielile cresc, iar veniturile din petrol și gaze scad sub presiunea sancțiunilor occidentale, transmite Reuters.
Mult așteptatele discuții dintre Putin și omologul său american, Donald Trump, desfășurate săptămâna trecută în Alaska nu au dus la un armistițiu, oferind Moscovei, care ar prefera să treacă direct la un acord de pace, un impuls strategic, dar o bătaie de cap financiară.
Economia Rusiei încetinește, unii oficiali avertizând asupra riscului de recesiune. Deși dobânzile încep să scadă de la maximele ultimilor 20 de ani, deficitul bugetar a crescut la 61 de miliarde de dolari, ceea ce sugerează că Rusia va avea dificultăți în a-și îndeplini obligațiile curente și în a finanța războiul în același ritm.
„Având în vedere estimările mai pesimiste privind indicatorii economici și scăderea veniturilor din petrol și gaze, va trebui să începem urgent o consolidare fiscală”, a declarat Anatoli Artamonov, șeful comisiei bugetare a camerei superioare a parlamentului, la sfârșitul lunii iulie.
Cheltuielile bugetare s-au dublat aproape în termeni nominali de la invazia Ucrainei din februarie 2022, o contribuție fiscală semnificativă ce a alimentat inflația și a forțat banca centrală să majoreze dobânzile până la 21%, crescând brusc costurile de creditare pentru companii.
Cheltuielile cumulate pentru apărare și securitate națională în 2025 reprezintă cel mai înalt nivel de la Războiul Rece încoace, constituind 41% din totalul cheltuielilor și transformând sectorul apărării în principalul motor al creșterii economice, pe măsură ce producția civilă scade.
Putin a declarat în iunie că Rusia intenționează să reducă cheltuielile militare, dar pentru moment, oficialii se așteaptă în continuare la o creștere.
Mai puțin confort în următorii ani
Bugetul pentru 2025, care va fi prezentat în septembrie, prevede cheltuieli pentru apărare și securitate la 8% din PIB, însă o sursă guvernamentală rusă a spus că cifra reală este ușor mai mare.
Nu va exista nicio reducere a cheltuielilor pentru apărare în 2026, a spus sursa, dar este posibilă o scădere în 2027 dacă ostilitățile încetează, deoarece și alte domenii de cheltuieli vor concura pentru resurse.
„Chiar și cu un armistițiu, va trebui să se continue producția de obuze și drone, dar la o scară ceva mai mică”, a spus sursa, menționând că Moscova trebuie să țină pasul cu creșterile de cheltuieli pentru apărare din Occident.
„Nu va exista o revenire la nivelul care era înainte de ‘operațiunea militară specială’”, a mai adăugat sursa.
Artamonov, într-un articol pentru ziarul RBC, a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile non-militare cu două trilioane de ruble anual până în 2028 și să redirecționeze aceste economii către bugetul apărării.
„În următorii trei ani, nu vom avea suficiente resurse pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”, a spus Artamonov.
Acesta este primul an în care cheltuielile totale pentru educație și sănătate, la nivel federal și regional, scad vizibil ca pondere în PIB, a declarat Serghei Aleksașenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei și cercetător la Centrul NEST din Londra.
Aleksașenko spune că se așteaptă la creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli în termeni reali, prin indexarea unor cheltuieli, cum ar fi pensiile, sub rata inflației, pe care Banca Centrală o estimează la 6-7% în acest an.
Sursa guvernamentală a declarat că majorările de taxe sunt inevitabile: „Altfel, pur și simplu nu vom putea încheia balanța, nici măcar cu o reducere a cheltuielilor pentru apărare. Veniturile din petrol și gaze sunt în scădere, iar economia nu poate compensa integral această pierdere”.
Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a sugerat măsuri de austeritate încă din aprilie, sfătuindu-și colegii din guvern „să fie modești în dorințele lor” privind cheltuielile.
În iulie, adjunctul său, Pavel Kadochnikov, a spus că cheltuielile pentru soldații care luptă în Ucraina și pentru familiile acestora sunt prioritare și că Rusia ar trebui să ia în calcul „eliminarea” cheltuielilor neesențiale.
Deficitul bugetar al Rusiei, în creștere
Consolidarea bugetară pune în cele din urmă și mai multă presiune pe creșterea economică a Rusiei, deși un raport scăzut datorie publică/PIB, de aproximativ 20%, oferă Moscovei o oarecare marjă de manevră.
„Economia Rusiei se chinuie sub povara dobânzilor ridicate și a efortului de război în curs”, a declarat Liam Peach, economist specializat în piețele emergente la Capital Economics. „O perioadă prelungită de creștere economică slabă se întrevede”.
Analiștii se așteaptă ca deficitul bugetar al Rusiei, care a depășit ținta pe întregul an doar în perioada ianuarie-iulie cu peste un trilion de ruble, să fie mai mare decât cel planificat.
Sursa guvernamentală estimează deficitul de anul acesta la aproximativ 5 trilioane de ruble sau 2,5% din PIB.
Economistul băncii CentroCredit, Evgheni Suvorov, a spus că deficitul ar putea ajunge la 8 trilioane de ruble, deoarece cheltuielile Moscovei ar necesita o reducere de aproape 20% în termeni reali în perioada august-decembrie pentru a atinge ținta de cheltuieli de 42,3 trilioane de ruble în 2025.
„Banca Centrală nu se grăbește să reducă dobânda-cheie, inclusiv din cauza faptului că deficitul bugetar ar putea fi mai mare decât cel planificat”, a spus o sursă de la Ministerul de Finanțe.
Săptămâna trecută, Putin a declarat că situația bugetară actuală a Rusiei este „stabilă”.
