86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Maia Sandu: „O lecție a istoriei mai actuală ca oricând”
Două regimuri totalitare au decis, acum 86 de ani, să împartă lumea, ignorând dreptul popoarelor la libertate și demnitate, iar această lecție a istoriei este „mai actuală ca oricând”, în condițiile în care vedem și astăzi „încercări de a redesena granițe cu forța”, afirmă președinta Maia Sandu în ziua în care se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.
„Astăzi se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care două regimuri totalitare au decis să împartă lumea, ignorând dreptul popoarelor la libertate și demnitate. Ce a urmat știm cu toții: milioane de oameni au fost dezrădăcinați, trimiși în lagăre sau uciși. În țara noastră s-au petrecut tragedii cumplite – bunicii și străbunicii noștri au trăit deportările, foametea, frica și lipsurile”, a arătat Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
„Și astăzi vedem încercări de a redesena granițe cu forța, de a supune oameni împotriva voinței lor. Vedem și la noi politicieni care doresc să ne dezbine și să ne tragă înapoi în întunericul dictaturii și al fricii, acolo unde nu trebuie să revenim niciodată. Republica Moldova și cetățenii săi au ales însă drumul libertății, al democrației și al păcii. Să avem grijă ca acest drum să fie unul ireversibil. Doar așa putem onora memoria celor care au suferit și putem construi o țară puternică, liberă și europeană”, se mai spune în mesajul președintei.
Menționîm că, pe 23 august, se împlinesc 86 de ani de la semnarea de către miniștrii de Externe ai Germaniei Naziste și Uniunii Sovietice a Pactului Ribbentrop-Molotov. Acest document a dat cale liberă Germaniei să atace Polonia și, astfel, să declanșeze cel de-al Doilea Război Mondial.
În același timp, URSS a participat la împărțirea Poloniei și a obținut frâu liber de a anexa Statele Baltice, Basarabia și Bucovina de Nord. Potrivit istoricilor, semnarea acestui act a avut consecințe devastatoare pentru teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, localnicii fiind supuși politicii represive sovietice.
Cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut și un protocol adițional secret care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda în sferele de influență ale Germaniei și Uniunii Sovietice.
La doar nouă zile după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la 1 septembrie 1939, forțele germane au atacat Polonia, declanșând cel de-al Doilea Război Mondial. În replică, Marea Britanie și Franța, aliate ale Varșoviei, au declarat război Germaniei.
Istoricul Ion Varta a declarat anterior pentru Radio Moldova că teritoriul Republicii Moldova de astăzi este rezultatul acelor înțelegeri semnate de către Hitler și Stalin la 23 august 1939. Ca urmare a anexării Basarabiei la URSS, populația băștinașă a fost supusă deportărilor, represiunilor politice, foametei organizate, muncii forțate în gulagurile comuniste, industrializării și colectivizării.
Din cauza acestui pact, Uniunea Sovietică a purces la dezintegrarea României, a menționat anterior pentru Radio Moldova, istoricul Ion Xenofontov.
Pentru a comemora victimele celor două mari regimuri totalitare din Europa, Parlamentul European a adoptat în 2008 „Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului”.
