Reforma administrativă este esențială pentru absorbția fondurilor UE. Experți: „Raioanele și-au demonstrat ineficiența”
Actuala organizare administrativă din R. Moldova, moștenită din perioada sovietică, este depășită și necesită o reformă pentru a susține dezvoltarea localităților. Politologul român Cristian Pîrvulescu a subliniat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, necesitatea creării unor unități administrativ-teritoriale solide, care să răspundă provocărilor, avertizând că localitățile mici au șanse reduse de competitivitate. Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Marcel Bobeica, primar al comunei Gangura din raionul Ialoveni, crede că amalgamarea localităților ar crea condiții benefice pentru atragerea proiectelor europene.
„Amalgamarea este un mijloc interesant, ponderea serviciilor publice pentru mai multe comune, astfel încât și costurile să devină rezonabile. Populația scade și probabil tendința va continua. Este nevoie de resurse financiare și proiectele europene nu le vor suplini. O altă soluție este, însă, apariția unor unități administrativ-teritoriale solide, inclusiv prin unirea mai multor comune în centre puternice bazate pe un număr important de contribuabili. În principiu, cred că o localitate care nu are minimum 20.000 de contribuabili real este una care are puține șanse să reziste competiției”, a declarat politologul român Cristian Pîrvulescu, la Moldova 1.
Analistul a atras atenția asupra ratării oportunității de regionalizare în România la momentul aderării la Uniunea Europeană, sugerând că R. Moldova are șansa de a evita această greșeală. Pîrvulescu a evidențiat că eșecul de a implementa regionalizarea e o temă pe agenda actuală a Guvernului român.
„România a ratat exact în momentul în care a aderat la Uniunea Europeană. În acest context, poate R. Moldova are inteligență să nu facă aceeași greșeală”, a afirmat sursa citată, subliniind că există numeroase modele administrative în Uniunea Europeană care pot fi adaptate.
Pregătirea primarilor este importantă pentru a sprijini procesul de reformă, a opinat Pîrvulescu.
„E important ca primarii să vadă, pe de o parte, cum se lucrează la nivel european, în instituții care sunt dedicate autorităților locale, fie că vorbim de Comitetul Regiunilor, fie că vorbim de asociații. Și, pe de altă parte, să înțeleagă care sunt metodele de finanțare și metodele inovative. Avem exemple și în România. Este nevoie de o bună pregătire tehnică, pentru ca, atunci când există oportunitatea, să depună proiecte și să obțină finanțare”, a explicat Pârvulescu.
Referindu-se la specificul țării, Pîrvulescu a notat că, spre deosebire de România, R. Moldova e o țară mică, dar acest lucru este un avantaj.
„Va fi mult mai ușor de modelat, dar totul va depinde, de fapt, de autoritățile moldovenești și trebuie să spunem - de alegerile din 28 septembrie. Pentru că drumul european va depinde și de asta”, a arătat politologul, adăugând că succesul reformei administrative și al integrării europene depinde de deciziile politice luate în contextul alegerilor din 28 septembrie.
Aflat în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, vicepreședintele CALM Marcel Bobeica a declarat că numărul mare de raioane moștenit din perioada sovietică generează un sistem administrativ ineficient.
„Înainte de amalgamare, să se renunțe la raioane. În opinia mea, 32 de raioane sunt prea multe pentru Republica Moldova, acest sistem de administrare învechit reprezentat de raioane și-a demonstrat ineficiența în cei 34 de ani de independență. Deci, noi avem nevoie de reformarea administrației publice locale fie prin crearea de regiuni, fie județe. De analizat și de venit cu un concept real”, a propus Bobeica.
El a subliniat importanța cooperării intercomunitare pentru a spori eficiența administrativă și capacitatea de a accesa fonduri europene.
„Avem nevoie de alte forme de cooperare. Amalgamarea este un mecanism foarte bun”, a punctat primarul.
Bobeica a evidențiat, de asemenea, importanța programelor UE și schimbul de experiență cu alte țări, în special cu România. De asemenea, el a pledat pentru o pregătire mai bună a autorităților locale, astfel încât să putem valorifica oportunitățile oferite de fondurile UE.
„În etapa actuală, este foarte important acest schimb de experiență, să vedem cum putem asimila aceste fonduri, care sunt cerințele, la ce trebuie să acordăm atenție. Or în etapa viitoare trebuie să avem acele concepte de proiecte tehnice ca, atunci când vor veni fondurile europene, să avem un grad de absorbție cât mai mare”, a conchis vicepreședintele CALM.
Precizăm că mai mulți primari din Republica Moldova întreprind o vizită de două zile la Bruxelles, la invitația comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos.
Programul include întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor europene care reprezintă vocea autorităților locale din statele membre și partenere ale Uniunii Europene, precum și discuții despre politicile comunitare de dezvoltare la nivel local.
