Corespondență Dan Alexe // Moldova, Moldavia, Moldavie… Cum se apropie R. Moldova de UE
«Tintin en Syldavie» este unul din albumele faimoase ale benzii desenate pentru adolescenți cu Tintin, care au marcat cultura occidentală destinată celor tineri. Autorul, desenatorul și scenaristul, belgianul Hergé, amesteca acolo, în franceză, denumiri est-europene geografice și istorice precum Moldova (Moldavie), Transilvania (Transylvanie) și Moravia (Moravie). Din toate acestea a ieșit: «Tintin en… Syldavie».
Până la prăbușirea URSS-ului, ba chiar și mult timp după aceea, Republica Moldova era necunoscută în Occident. În ce privește UE, ea a devenit relevantă odată cu ceea ce a fost numit, acum mai bine de un deceniu, „Parteneriatul Estic”, structură creată de Uniunea Europeană în direcția a șase foste republici sovietice vecine cu UE, printre care și Moldova.
Parteneriatul Estic a fost lansat în mai 2009, la Praga, fiind pe atunci o inițiativă în primul rând a Poloniei, sprijinită de Suedia. De altfel, în interiorul Uniunii Europene, Parteneriatul Estic a fost inițial o inițiativă sprijinită în primul rând de țările foste comuniste membre în UE, care căutau să-și ajute vecinii din est, dar România răposatului Ion Iliescu nu a fost printre fondatori.
Parteneriatul Estic acoperea inițial cele șase țări foste sovietice apropiate de Uniunea Europeană: Ucraina, Bielorusia, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjanul, cărora li se acorda o serie de facilități comerciale și un regim de facilitare a acordării vizelor, în vreme ce se evita pe atunci total discutarea vreunei perspective de aderare concretă la Uniune într-un viitor previzibil.
Pentru Moldova, a venit mai întâi liberalizarea regimului vizelor, urmată de o serie de facilități, cum a fost mărirea cantității de vin care putea fi exportat în Europa în condiții preferențiale.
Ajutorul alocat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, reprezintă cea mai mare asistență financiară primită vreodată de la Bruxelles. Sprijinul Uniunii Europene pentru Chișinău este structurat pe trei direcții majore: asistență financiară, dezvoltarea relațiilor comerciale și consolidarea reformelor instituționale.
Rămâne, după acordarea statutului de țară candidată, chestiunea majoră a decuplării potențiale de Ucraina.
Cel mai mare „cadou” pe care Bruxelles-ul dorește să-l ofere Moldovei este începerea în sfârșit a negocierilor de aderare la UE. Bruxelles-ul așteaptă cu nerăbdare, cum o spun textele oficiale, „următorii pași din procesul de aderare a Moldovei, deschizând pachete de negocieri cât mai curând posibil”.
Acest lucru indică faptul că unele state membre ale UE – care trebuie să decidă în unanimitate cu privire la deschiderea și închiderea tuturor dosarelor legate de aderare – pun la îndoială obiectivul Comisiei Europene de a deschide negocierile privind toate cele 33 de capitole de politici până la sfârșitul acestui an.
În cercurile diplomatice de la Bruxelles circulă zvonuri despre o iminentă „decuplare” dintre Moldova și Ucraina.
Cele două țări au mărșăluit până acum împreună spre aderarea la UE, ambele obținând statutul de candidat în iunie 2022, de exemplu.
Totuși, având în vedere că Ungaria blochează în prezent calea de aderare a Kievului, au existat sugestii că Moldova ar putea fi lăsată să avanseze independent.
Bruxelles-ul are încă îngrijorări cu privire la corupție, iar textul notează că „în lumina alegerilor care urmează, subliniem, de asemenea, necesitatea de a consolida în continuare cadrul anticorupție pentru a menține transparența, responsabilitatea și integritatea procesului electoral”.
De asemenea, au existat discuții tot mai ample atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, despre aplicarea unui așa-numit „model cipriot” în Republica Moldova. Când Cipru a aderat la UE în 2004, întreaga insulă a fost teoretic admisă, chiar dacă legile UE se aplică doar în sud, care este controlat de guvernul recunoscut internațional. Partea de nord, administrată de o autoritate separatistă sprijinită de Turcia, rămâne în afara legislației UE… o aluzie directă la regiunea transnistreană.
Din 2023, UE a impus înghețarea activelor și interdicții de vize pentru 16 cetățeni moldoveni. Această listă îi include pe oligarhii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, despre care blocul consideră că au subminat integritatea teritorială a țării est-europene.
