Expert: R. Moldova are tot mai mulți absolvenți universitari, dar calitatea și oportunitățile rămân limitate
Numărul studenților care absolvesc programe de licență în Republica Moldova a crescut cu peste 65.000 în ultimii zece ani, iar rata alfabetizării a crescut la 99,6%. Potrivit datelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, femeile din R. Moldova sunt mai instruite, iar nivelul de studii al locuitorilor de la sate este mai scăzut în comparație cu cel al orășenilor. Experții avertizează însă că, în lipsa unor oportunități de muncă pentru tineri, o bună parte dintre acești tineri specialiști aleg să profeseze în străinătate.
Datele finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024 arată că femeile sunt mai instruite decât bărbații, 21% dintre ele având studii universitare, în timp ce bărbații domină în rândul celor cu studii profesionale sau tehnice. Populația rurală are, în general, un nivel mai scăzut de instruire. În schimb, orașele, în special Chișinăul și Bălțiul, concentrează cei mai mulți absolvenți universitari. În multe raioane, proporția celor cu studii superioare nu depășește 10–15%.
Numărul persoanelor implicate în educație la momentul recensământului a fost de 455 de mii, reprezentând 26% din populație.
Experta în educație, Mariana Marin, atrage însă atenția că această creștere cantitativă nu reflectă neapărat o îmbunătățire calitativă a învățământului superior, ci este vorba de un acces mai larg la instituțiile de învățământ superior și ține de presiunea socială de a deține o diplomă. În același timp, mulți tineri calificați pleacă peste hotare din cauza lipsei unor oportunități locale.
„Această evoluție poate fi și un rezultat al politicilor educaționale, dar și al unor realități precum migrația, urbanizarea accelerată și dorința oamenilor de a-și spori șansele de mobilitate profesională. Pe de o parte, educația universitară rămâne un simbol al aspirațiilor și de aceea avem aceste rezultate. Însă trebuie să ne întrebăm ce facem cu această forță educată universitar. Mulți dintre absolvenți nu se regăsesc pe piața muncii, iar alții, din cauza oportunităților reduse, aleg să plece în diasporă. De aceea este necesar să promovăm și cultura instruirii profesional-tehnice, nu doar universitatea”, a explicat Mariana Marin.
Totodată, se observă un interes tot mai mare pentru învățământul profesional-tehnic. Școlile profesionale, colegiile și centrele de excelență devin opțiuni de top, pregătind tinerii pentru profesii reale precum IT, agricultură modernă sau meserii verzi. Experta avertizează însă că formarea profesională trebuie să fie o alegere conștientă și nu doar o soluție de compromis pentru cei care nu reușesc la liceu.
„Desigur, trebuie să ne gândim și la calitatea instruirii tehnice. În ultimii ani, datorită învățământului dual, școlile noastre sunt mai bine echipate și mai conectate la nevoile reale ale economiei – IT, agricultură modernă, industrii verzi, meserii tehnice. Dar mă îngrijorează faptul că uneori aceste instituții sunt văzute ca o soluție de compromis pentru cei care nu au reușit la liceu. Mi-aș dori să fie alese conștient, așa cum se întâmplă în Finlanda, Germania sau Estonia, unde formarea profesională este un domeniu de excelență, nu de resemnare”, a mai spus experta.
În același timp, rămân discrepanțele între mediul urban și rural. Tinerii din sate sunt mai puțin motivați să urmeze studii universitare, din cauza migrației, a lipsei de oportunități locale și a accesului limitat la educația de calitate. Mariana Marin subliniază că aceste diferențe reflectă inegalități în investiții, capacitatea administrațiilor locale și condițiile demografice.
„În satele mici, unde nu există profesori suficienți și nici condiții pentru un învățământ de calitate, scade interesul pentru studii universitare. La toate acestea se adaugă factorii demografici – natalitatea scăzută, migrația și exodul forței de muncă. Toate aceste elemente conturează realitatea pe care o avem astăzi în sistemul educațional din Republica Moldova”, a adăugat Mariana Marin.
Datele Biroului Național de Statistică mai aratăcă rata de alfabetizare a populației de 10 ani și peste a fost estimată la 99,6%, în creștere față de anul 2004, când 1,5% din populația R. Moldova era analfabetă.
Citește și:
-Recensământ 2024: Populația Republicii Moldova a scăzut cu 13% față de 2014 și îmbătrânește
-R. Moldova pierde anual 42 de mii de locuitori. Tot mai mulți cetățeni pleacă peste hotare
