Directorul MNAM, Tudor Zbârnea, salută disponibilitatea Franței de a sprijini reabilitarea vilelor Kligman și Herța: „Costurile sunt mari”
Semnarea Memorandumului de înțelegere privind reabilitarea monumentelor de patrimoniu Herța și Kligman, între Ministerul Culturii de la Chișinău și ambasadoarea Franței, Dominique Waag, reprezintă o veste cu adevărat încurajatoare pentru viitorul acestor clădiri istorice, afirmă Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei (MNAM), instituție în subordinea căreia se află cele două monumente. Restaurarea celor două vile ar putea marca o etapă esențială în dezvoltarea practicilor de conservare a patrimoniului în R. Moldova.
„În prezent, acestea reprezintă niște monumente istorice lăsate într-o stare de suspans. Dar ele sunt, într-o anumită măsură, conservate, pentru că au fost executate lucrări până în anul 2008, lucrări de consolidare. S-a făcut astereala celor două acoperișuri. Villa Herța a fost acoperită integral, Cligman - mai puțin. Evident că acest memorandum semnat, precum și gestul venit din partea Franței este o veste îmbucurătoare”, a menționat Tudor Zbârnea la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Tudor Zbârnea subliniază că restaurarea și conservarea patrimoniului cultural reprezintă o prioritate, mai ales în condițiile în care multe monumente istorice se află într-un stadiu avansat de degradare. În cazul Vilei Kligman, problema majoră ține de structură, ceea ce impune lucrări complexe de consolidare. Aceste intervenții trebuie realizate cu tehnologii și materiale compatibile, fără utilizarea betonului sau a fierului, astfel încât să fie respectată autenticitatea construcției.
Directorul MNAM a mai precizat că ambele monumente au interiorul decorat cu picturi și muluri bogate, care necesită conservare atentă și, acolo unde este cazul, refacerea unor elemente lipsă. În ansamblu, clădirile vor fi păstrate în forma lor autentică și valorificate prin deschiderea către public, în special ca spații dedicate patrimoniului cultural.
Vila Kligman ar putea găzdui Muzeul „Mihail Grecu”
Potrivit lui Tudor Zbârnea, pentru Vila Kligman există deja o decizie la nivelul Consiliului Științific de a găzdui acolo Muzeul „Mihail Grecu”, proiect amânat de mai mulți ani și care ar urma să fie realizat odată cu restaurarea imobilului. Totuși, Zbârnea recunoaște că un asemenea demers presupune investiții financiare considerabile.
„Costurile sunt mari, dar trebuie să se știe că orice imobil care nu este întreținut curent, în timp el va atrage după sine mari cheltuieli de conservare. (...) Acum discutăm în prealabil, conform costurilor estimative, sunt între 6.400.000 de euro și 7.000.000 de euro. Va fi un studiu elaborat de specialiștii francezi și unii specialiști de aici, care va aduce cifra mai aproape de realitate. O cifră exactă va putea fi cunoscută doar după elaborarea proiectului de restaurare integral. Există un proiect de restaurare mai vechi, care trebuie reactualizat, având în vedere noile tehnologii, în special la sistemele inginerești și, în acest caz, sigur că, având proiectul, vom putea vorbi despre o cifră”, a relatat Zbârnea, la Radio Moldova.
Directorul Muzeului Național de Artă a menționat că lucrările la acest proiect au început în anul 2024, iar Franța și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini demersul. Proiectul a fost prezentat și în contextul legăturii muzeului cu Auguste Baillayre, artist de marcă al secolului XX, care a activat la Chișinău și a fost primul director al Pinacotecii Municipale, instituție ce a stat la baza fondării actualului muzeu. El a subliniat că sprijinul oferit de partea franceză reprezintă un gest deosebit de atenție față de Republica Moldova, un gest care trebuie apreciat pe deplin.
Vilele, transformate în puncte de atracție culturală și centre de coeziune socială
La rândul său, fondatoarea Asociației Obștești „Salvați Chișinăul”, Anetta Dabija, a subliniat la aceeași emisiune că importanța Vilelor Kligman și Herța ține și de amplasarea lor pe cea mai importantă stradă a Chișinăului, în imediata vecinătate a principalelor instituții ale statului. Din acest motiv, restaurarea și redeschiderea lor pentru public ar reprezenta nu doar un câștig estetic, ci și unul simbolic pentru oraș și pentru întreaga țară.
Referindu-se la lucrările începute acum două decenii, Dabija a remarcat faptul că acestea au rămas neterminate și, pe alocuri, criticate.
Ea a precizat, însă, că problemele nu au vizat doar procesul de restaurare propriu-zis, ci și contextul general din jurul celor două clădiri. Nivelul restaurărilor de atunci reflecta, de fapt, capacitatea Republicii Moldova de la acea vreme – atât ca stat, cât și prin prisma specialiștilor disponibili, precum și atitudinea generală față de patrimoniu.
Întrebată cât de mult poate influența restaurarea acestor monumente viața unui oraș, Dabija a precizat că impactul depinde nu doar de calitatea lucrărilor, ci mai ales de ceea ce se va întâmpla după finalizarea lor. Dacă vilele vor deveni accesibile publicului, ele ar putea deveni puncte de atracție culturală și centre de coeziune socială. În viziunea sa, funcționalitatea lor va rămâne, probabil, legată de muzeu sau de activități culturale, dar cel mai important este ca aceste clădiri să fie deschise comunității. Numai astfel ele vor putea fi considerate cu adevărat monumente de patrimoniu valoroase pentru Chișinău și pentru Republica Moldova.
Anetta Dabija consideră că restaurarea vilelor Kligman și Herța nu va însemna neapărat „o nouă viață” pentru centrul istoric al Chișinăului, dar va marca o etapă importantă în evoluția restaurării patrimoniului din Republica Moldova.
„O nouă viață este prea mult spus pentru că centrul istoric nu se rezumă doar la cele două clădiri. Dar ce aș putea să zic este că acest proiect va reprezenta o nouă etapă în domeniul restaurării per general. Și nu vorbim doar despre Chișinău, dar despre Moldova. Cred că specialiștii noștri au nevoie de proiecte de anvergură în cadrul cărora să învețe mai multe lucruri, să devină specialiști buni în restaurare. Și cu cât mai multe proiecte de genul acesta vom avea, cu atât mai bine pentru domeniu și pentru patrimoniul nostru”, a explicat Dabija.
Totodată, fondatoarea Asociației Obștești „Salvați Chișinăul” consideră că printre prioritățile de restaurare ale Chișinăului s-ar număra Moara Roșie și clădirea Primăriei, aflate într-o stare precară. Ea subliniază, însă, că toate imobilele de patrimoniu – fie publice, fie private – ar merita reabilitate, deoarece fiecare are valoarea sa și contribuie la identitatea orașului.
„N-aș face diferență între o clădire sau alta. N-aș spune că una este mai valoroasă decât alta. Dar acestea câteva cred că ar trebui să fie prioritare pentru că și sunt clădiri care aparțin statului”, a conchis Anetta Dabija.
Menționăm că, pe 24 august, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și ambasadoarea Franței la Chișinău, Dominique Waag, au semnat un Memorandum de înțelegere privind reabilitarea monumentelor de patrimoniu Herța și Kligman.
Vila urbană a lui Moisei Kligman
Vila urbană a lui Moisei Kligman, situată pe strada Vlaicu Pârcălab nr. 71 din Chișinău, a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Proprietarul, Moisei Kligman, a fost un cunoscut negustor și filantrop evreu, parte a elitei economice și comerciale a orașului.
Clădirea a fost concepută ca reședință urbană de lux, într-un stil eclectic cu influențe neoclasice, reflectând gusturile arhitecturale ale epocii. Fațada sa, decorată cu coloane și detalii ornamentale, a transformat-o într-un reper arhitectural al Chișinăului de atunci.
De-a lungul timpului, vila a avut diverse destinații, mai ales administrative, în perioada sovietică.
Cu toate acestea, vila și-a păstrat valoarea istorică și artistică, fiind inclusă pe lista monumentelor protejate ale Republicii Moldova.
În prezent, clădirea este în gestiunea Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Vila urbană a lui Vladimir Herța
Vila urbană a lui Vladimir Herța, numită și Casa Herța, este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, amplasat în Centrul istoric, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
Arhitectura casei este realizată în stil eclectic, în formele barocului vienez.
Guvernarea comunistă a făcut mai multe tentative de a demola clădirea la începutul anilor 2000, însă intențiile acesteia nu au fost realizate datorită protestelor societății civile.
CITIȚI ȘI:
