Omagiu omului de cultură Valentin Mândâcanu, la Muzeul Național al Literaturii Române
Lupta sfântă pentru limba română și grafia latină a unit într-o credință și o speranță zeci de mii de oameni. În prim-plan s-au aflat scriitorii și savanții, cei care în anii de ocupație sovietică au avut curajul să spună tranșant adevărul. Printre ei, distinsul lingvist, publicist și scriitor Valentin Mândâcanu, care a devenit celebru prin eseul revoluționar „Veșmântul ființei noastre”. Regretatul om de cultură a fost evocat la Muzeul Național al Literaturii Române prin expoziția „Valentin Mândâcanu, omul potrivit la locul potrivit”, consacrată aniversării a 95-a de la naștere.
„Mare impact în rândurile vorbitorilor de limbă română. În 1979, apare acea renumită carte „Cuvântul potrivit la locul potrivit”. Era cel mai bun dicționar și cel mai bun îndreptar pentru vorbirea corectă a limbii române”, a menționat directoarea Muzeului Național al Literaturii Române „Maria Șleahtițchi”.
Majoritatea exponatelor, manuscrise, fotografii sau scrisori a intrat recent în patrimoniul muzeului, fiind o donație din partea familiei. A fost expus și un tablou pictat de Roman Mândâcanu, tatăl publicistului.
„Îl vedem în premieră și în ipostaza de actor, pentru că între anii 1951-1952 a fost actor la Teatrul - pe atunci, ”Pușkin”, acum Teatrul Național „Mihai Eminescu”, a spus Rodica Solovei, cercetătoare științifică la Muzeul Național al Literaturii Române.
Valentin Mândâcanu a pledat în articole, în cărți, dar și în fiecare zi pentru vorbirea corectă. A promovat limba română în vremuri marcate de interdicții. Regimul nu l-a iertat. A fost dat afară de la serviciu, marginalizat, dar a rămas neînfrânt.
„S-a poziționat împotriva chiar a celor din domeniu, spunând că, oameni buni, trebuie să avem curajul să spunem cum se numește limba noastră și, adevărat, se numește limba română. Să revenim la scrisul nostru, care-i scrisul firesc al limbii române, grafia latină”, a spus doctorul habilitat Elena Ungureanu.
„Nu a fost fără luptă și chiar acest articol, care a apărut în revista ”Nistru”, a fost cenzurat. Un fragment despre alfabetul latin a fost scos, pentru că Comitetul Central nu permitea, în general, publicarea acestui articol”, a specificat Maria Șleahtițchi.
„Când a apărut „Veșmântul ființei noastre”, a fost așa ca o explozie. Până în ziua de azi rămâne ceva legendar”, a afirmat poeta Marcela Benea.
„A pus tranșant problema corectitudinii limbii scrise și vorbite în spațiul basarabean, limbii române. A fost unul dintre primele texte care a pus începuturile Mișcării de Eliberare Națională”, a spus Ivan Pilchin, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor.
Chiar dacă limba română a intrat în drepturile ei, specialiștii constată cu tristețe că mulți nu o apreciază la justa valoare.
„Avem un patrimoniu lingvistic de care poate nici nu ne dăm seama, nu conștientizăm până la capăt cât de important e să menținem vie flacăra corectitudinii, pentru că limbajul ne reprezintă”, a precizat doctorul habilitat Elena Ungureanu.
Valentin Mândâcanu s-a născut la 27 iulie 1930 în satul Mihăileni, raionul Râșcani. A fost deputat în Primul Parlament. În 2010, i-a fost conferit Ordinul Republicii. Savantul a încetat din viață la 29 octombrie 2012.
