ELECTORALA 2025 // Patru scenarii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie: riscurile, enumerate de experți
Alegerile parlamentare din 28 septembrie se anunță a fi complexe și tensionate. Analiștii politici avansează patru scenarii principale care ar putea urma după scrutin: o guvernare proeuropeană, o guvernare prorusă, o coaliție între un partid proeuropean și un partid de centru sau, în contextul tensiunilor politice, alegeri anticipate.
Campania electorală se anunță a fi una intensă și există riscuri semnificative legate de influențe externe și manipulare electorală, avertizează experții.
„Nu vom avea un partid care să acumuleze un vot majoritar. Vom avea guvern de coaliție. Scenariile principale: unul - guvernare proeuropeană; (…) doi - guvernare prorusă, care deturnează vectorul țării de la Vest spre Est; (…) trei - coaliție între un partid proeuropean și un partid de centru, care va mima integrarea europeană”, a enumerat analistul politic Ion Tăbârță la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
După analiza celor trei scenarii prezentate de analistul politic Ion Tăbârță, expertul Ștefan Bejan de la Comunitatea WatchDog a punctat că există și un al patrulea scenariu posibil – alegerile anticipate, având în vedere tensiunile politice și discuțiile actuale, mai ales din partea opoziției.
„Mai ales opoziția vorbește despre alegeri anticipate. Frica mea este că va fi creată o coaliție temporară de partide care va adopta legi fictive, cum ar fi limitarea votului în diasporă, iar ulterior vor fi provocate alegeri anticipate cu mai multe restricții, ceea ce ar înclina balanța în favoarea partidelor proruse”, a anticipat Ștefan Bejan, la Radio Moldova.
Bejan a atras atenția că, în ciuda dorinței societății de a vedea oameni noi în politică, cei care au șanse reale de a accede în Parlament sunt, de regulă, figuri politice vechi, implicate anterior în scandaluri de corupție. În ceea ce privește absența unor partide controversate, precum Partidul Moldova Mare, afiliat lui Ilan Șor, a cărui cerere de înregistrare în cursa electorală urmează a fi examinată repetat de Comisia Electorală Centrală, sau Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM), Bejan estimează că doar primul ar putea influența decisiv configurația Parlamentului.
„Aceste partide nu cred că pot înclina balanța decisivă sau schimba în mare parte rezultatele alegerilor. Poate doar Partidul Moldova Mare care, nu este un secret pentru nimeni, este un partid creat și susținut de Ilan Șor și noi cunoaștem că rețeaua lui Ilan Șor poate duce în Parlament orice partid. Datele arată că Șor are în prezent 8-10% și le mută oriunde dorește el ca să bage în Parlament orice partid își dorește. Partidul Moldova Mare poate schimba configurația Parlamentului, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a punctat expertul.
Atât Promo-LEX, cât și experții semnalează că principalele riscuri pentru scrutin sunt corupția electorală, influența externă, interferențele informaționale și manipularea.
„Principala vulnerabilitate este acest război hibrid, care poate să deturneze parcursul european al R. Moldova. Tot legat de acest lucru sunt așa-numiții proeuropeni falși, care vin în fața oamenilor cu un discurs proeuropean, iar frica este ca, după alegeri, să nu se sucească. Să ne trezim că parcă am votat cu toții un proeuropean, parcă 70% dintre oameni au votat cu partidele proeuropene, dar la guvernare ajung partidele proruse”, a afirmat Ștefan Bejan.
La aceeași emisiune de la Radio Moldova, analistul juridic de la Asociația Promo-LEX, Victor Rotaru, a amintit neregulile din campania electorală, documentate de entitatea pe care o reprezintă:
Activități electorale înainte de 29 august – începerea oficială a perioadei electorale;
Utilizarea resurselor administrative;
Cazuri de corupere a alegătorilor;
Apariția discursurilor de ură, frecvent adresate politicienilor de către bărbați cu vârste între 35 și 40 de ani;
Obstrucționarea activității observatorilor, inclusiv incidente de agresiune verbală.
„Ar trebui să comunicăm cetățenilor să atragă atenție și la asta. Atunci când vine de la un concurent electoral un asemenea mesaj cu încărcătură de discurs de ură, asemenea concurenți electorali trebuie excluși. Nu trebuie transmise asemenea mesaje în societate”, a punctat Victor Rotaru.
Menționăm că autoritatea electorală centrală a decis deschiderea, la alegerile parlamentare din 28 septembrie, a 2.274 de secții de votare, dintre care 301 vor funcționa în afara R. Moldova, cu aproximativ 70 mai multe decât în 2024. Totodată, 12 secții vor fi destinate alegătorilor din regiunea transnistreană.
Scrutinul va stabili componența Parlamentului de legislatura a XII-a, alcătuit din 101 deputați aleși pentru un mandat de patru ani.
Până în prezent, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 22 de concurenți electorali: 14 partide, patru blocuri electorale și patru candidați independenți:
Partidul Acțiune și Solidaritate
Partidul „Democrația Acasă”
Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
Candidatul independent Andrei Năstase
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Candidata independentă Olesea Stamate
Partidul Național Moldovenesc
Partidul Social Democrat European
Partidul Mișcarea Respect Moldova
Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”
Blocul Electoral „Alternativa”
Blocul Electoral „Împreună”
Partidul Liga Orașelor și Comunelor
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor
Candidata independentă Victoria Sanduța
Partidul Alianța „Moldovenii”
Partidul Liberal
Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”
Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”
Tatiana Crețu
Partidul „Partidul Nostru”
Partidul „Noua Opțiune Istorică”.
