Corespondență Dan Alexe // Franța neguvernabilă și o săptămână periculoasă pentru Europa
Luni, 8 septembrie, premierul Franței, François Bayrou, riscă să fie răsturnat printr-o moțiune de cenzură declanșată tot de el în parlament. Profund nepopular, François Bayrou intenționează să reducă cheltuielile cu 44 de miliarde de euro printr-o serie de măsuri dure, inclusiv eliminarea a două zile libere legale și o creștere a impozitelor pentru pensionari.
Numit prim-ministru pe 13 decembrie 2024, François Bayrou este așteptat, cu excepția unei improbabile schimbări de soartă, să-și prezinte demisia lui Emmanuel Macron în seara zilei de luni, 8 septembrie, deoarece sondajele și analizele politice arată că el nu va obține încrederea Adunării Naționale.
Un rezultat lipsit de glorie, în timp ce plecarea unui al doilea prim-ministru în mai puțin de un an agravează instabilitatea țării. Odată cu încă un guvern torpilat în timp record, întrebarea pe care și-o pun acum mulți în Franța este: cât timp își mai poate păstra funcția Emmanuel Macron însuși?
Pericol pentru întreaga Europă
Politica franceză șchioapătă jalnic de când Macron a convocat alegerile anticipate dezastruoase de anul trecut, când a pierdut alegerile europene în fața extremei drepte din Rassemblement National (RN), condusă de Marine Le Pen. Acestea au dus la un parlament suspendat, aproape nefuncțional, practic neputincios, și cu un guvern minoritar depinzând de capriciile dreptei și stângii radicale din Adunarea Națională.
În timp ce ultimul guvern este pe cale să cadă, Emmanuel Macron, fostul bancher în vârstă de 47 de ani, se epuizează rapid, cu doi ani înainte de încheierea celui de-al doilea și ultimul său mandat consecutiv de cinci ani.
Cu piețele care sugrumă creditul Franței și cu prăpastia datoriilor care se adâncește, Franța se va confrunta cu un colaps economic dacă nu poate adopta până la 15 octombrie un buget de austeritate pentru a controla cel mai grav deficit al zonei euro, stabilit la 5,4% din PIB în acest an. Această stare precară este o lovitură umilitoare pentru Macron, un om supranumit cândva un „Mozart al finanțelor”.
Ministrul francez de Finanțe a susținut că ar putea fi nevoie chiar și de intervenția Fondului Monetar Internațional, dacă lucrurile vor continua în acest fel.
După ce a dat vina pe generația „baby boomers” pentru că nu și-au adus contribuția la echilibrarea conturilor, premierul Bayrou a mustrat apoi opoziția, spunând că nu a putut negocia în timpul verii pentru că „toți erau în vacanță”.
Între timp, o revoltă generalizată se anunță prin intermediul unei mișcări virale numite „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”), care își propune să paralizeze întreaga Franță pe 10 septembrie. O notă a poliției pariziene, divulgată în presă, a avertizat asupra unor potențiale „acțiuni violente, sabotaj și operațiuni împotriva sectoarelor strategice ale economiei”, ceea ce instigatorii speră că ar putea declanșa o nouă insurecție, în stilul protestelor „gilets jaunes” („vestele galbene”) – de data aceasta împotriva reducerilor bugetare planificate de guvernul Bayrou.
Protestatarii anunță blocarea gărilor, pichetarea rafinăriilor de petrol, blocarea centrelor de distribuire Amazon și chiar ieșirea din supermarketuri fără a plăti, precum și acte de sabotaj. Dincolo de acestea, sindicatele au cerut demonstrații de masă pe 18 septembrie.
45% dintre francezi declară că sprijină această tentativă de a bloca întreaga țară, ducând poate chiar la demisia lui Macron.
Dar și în Marea Britanie poziția laburistului Keir Starmer se arată șubredă. Zilele lui Keir Starmer ca prim-ministru par numărate, iar el este așteptat să demită guvernul într-o nouă remaniere ministerială, după ce a efectuat vineri schimbări radicale în cabinet.
Fără Macron și Starmer însă în fruntea „Coaliției voluntarilor” pentru Ucraina, este limpede că și Germania, care deja se arată ezitantă, va da înapoi de la a se implica militar sau a-și spori ajutorul pentru Kiev. O săptămână crucială, așadar, nu doar pentru Franța, dar chiar pentru întreaga Europă.
