Guvernul a înființat o structură ce va coordona intervențiile în situații de urgență: „Cetățenii vor beneficia de intervenții mai rapide”
R. Moldova va avea o instituție specializată care va coordona autoritățile competente în situații de criză și va facilita comunicarea cu cetățenii. Guvernul a înființat miercuri, 10 septembrie, Centrul Național de Management al Crizelor, care va fi responsabil inclusiv de prevenirea și răspunsul în cazul situațiilor de urgență.
„Protecția cetățenilor și acordarea unui sprijin rapid în situație de criză este o prioritate a Guvernului. Propunem constituirea Centrului Național de Management al Crizelor, care va coordona intervențiile în situații de urgență. (...) Prin coordonare unitară și datorită unui mecanism de reacție permanent, cetățenii vor beneficia de intervenții mai rapide și mai bine organizate. Un rol-cheie îl va avea Platforma Națională de Răspuns la Criză, care va mobiliza autoritățile responsabile și va asigura comunicarea cu populația în momente critice”, a explicat secretarul general adjunct al Guvernului, Roman Cazan, la ședința Cabinetului de miniștri.
Aceeași sursă a adăugat că centrul va funcționa ca autoritate administrativă centrală în subordinea Guvernului și va fi condus de un director general numit la propunerea prim-ministrului.
Premierul Dorin Recean a precizat, în context, că, odată cu multiplicarea fenomenelor atmosferice extreme, statul are nevoie de o consolidare a capacităților de reacție și răspuns, pentru a putea monitoriza constant ceea ce ar putea fi prevenit.
Potrivit autorilor proiectului privind înființarea Centrului de Management al Crizelor, după ce a fost analizată Legea privind managementul situațiilor de criză, au fost constatate mai multe deficiențe. În primul rând, nu exista un organism responsabil de coordonarea întregului proces de gestionare a crizelor – de la prevenire și pregătire, până la intervenția efectivă în timpul crizei și învățarea din experiențele anterioare. De asemenea, nu exista un mecanism formal care să asigure cooperarea între diferitele instituții implicate atunci când apare o situație de criză.
„Actuala structură instituțională este fragmentată și nu există un mecanism centralizat pentru coordonare și reacție în situații de criză. Experiențele recente – de la crize sanitare și energetice, la cele climatice, cibernetice sau geopolitice – arată clar nevoia unui centru național permanent, cu atribuții și competențe bine definite”, se precizează în nota informativă a Hotărârii de Guvern.
Modelul de organizare și funcționare a Centrului este aliniat practicilor existente în alte state membre ale Uniunii Europene, precum Estonia, Germania, Letonia sau Franța, unde centre similare activează sub autoritatea Guvernului și au dovedit eficiență în reacțiile integrate la crize complexe. În același timp, crearea Centrului permite economii esențiale și optimizarea resurselor existente, evitând suprapunerile și lacunele funcționale existente în infrastructura actuală.
Costurile pentru funcționarea Centrului, în special pentru plata salariilor și pentru cheltuielile administrative, se vor ridica la două milioane de lei în 2025 și la circa 12 milioane de lei în 2026, bani alocați din bugetul de stat.
