Externe

Investiții masive în apărare și infrastructură: România, pe locul doi după Polonia

imagine-simbol
Sursa: imagine-simbol

România a obținut aproape 17 miliarde de euro prin programul european de reînarmare - SAFE. Guvernul de la București va investi în industria de apărare și infrastructura civilă. Statul român e al doilea pe listă, după Polonia, care a obținut cea mai mare finanțare. Totodată, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat o nouă idee într-un discurs susținut în fața europarlamentarilor - crearea unui zid de drone la frontierele estice ale uniunii.

Instrumentul european de reînarmare SAFE presupune împrumuturi cu maturitate de 45 de ani, perioadă de grație de 10 ani și dobânzi reduse, aproximativ trei la sută, aproape de costul de finanțare al Uniunii Europene. Guvernele care participă la program trebuie să prezinte planurile de investiții până la sfârșitul lunii noiembrie, iar Comisia Europeană va plăti primele tranșe la începutul anului viitor. Nouăsprezece țări din uniune au solicitat împrumuturi SAFE.

„Polonia – 43,7 miliarde, România – 16,7 miliarde, Franța și Ungaria - câte 16,2 miliarde, Italia – 14,9 miliarde de euro. Aceste cifre pe care tocmai le-am menționat transmit un mesaj foarte important: Există o răspândire geografică destul de echilibrată. Nu doar țările de pe frontiera estică sunt interesate de SAFE”, a menționat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare.

Guvernul român propune o structură de investiții cu mai multe componente. În proporție de 70 la sută, finanțarea e destinată industriei de apărare.

„Una dintre obligativități este achiziția comună. Marea întrebare e cum facem ca industria națională de apărare să fie integrată în aceste procese. Pentru că esențialul e nu doar să cumperi echipament și tehnică militară dintr-un stat aliat, ci să ai capacitatea de a produce, pentru că, Doamne ferește, sună goarna în caz de conflict, războaiele sunt câștigate de industrie de fiecare dată”, a explicat Tudor Curtifan, expert militar, „Defense Romania”.

Altă componentă este infrastructura. Totuși deocamdată planul Bucureștiului nu e public.

„Toată lumea în primul rând se gândește la portul Constanța și transformarea portului Constanța într-un hub și logistic, și din perspectivă militară, și energetic, și așa mai departe. Modul în care vom reuși să modernizăm inclusiv șoselele, la nivel rutier. Modalitatea în care România va accesa aceste programe din perspectiva infrastructurii sau mai ales din perspectiva infrastructurii va ajuta foarte mult și Republica Moldova”, a adăugat expertul militar.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în Parlamentul European un nou instrument - Eastern Flank Watch - sau Garda Flancului Estic - inspirat de guvernele Țărilor Baltice. Programul presupune crearea unor rețele de detecție și interceptare care să acopere frontiera estică a uniunii. Conceptul a intrat în uz popular drept Zidul de Drone - o combinație de sisteme de senzori, bruiaj, apărare antiaeriană și inteligență artificială.

„Europa trebuie să lupte. Pentru locul ei într-o lume în care multe mari puteri fie joacă dublu, fie sunt deschis ostile față de Europa. O lume a ambițiilor imperiale și a războaielor imperiale, o lume în care dependențele sunt transformate fără scrupule în arme. Și din aceste motive o nouă Europă trebuie să se ridice”, a declarat șefa Comisiei Europene.

„Acest zid metaforic la care se referă Ursula von der Leyen ar putea fi format din diverse parteneriate ale unor state care să investească în aceste noi tehnologii emergente. Astăzi, vedem dronele ca și cum ar fi și sunt într-adevăr un game changer, pentru că ai capacitatea cu o dronă de 500-1000 de euro să distrugi tehnică de milioane, dar de fiecare dată atât Ucraina, cât și Federația Rusă, apropo de lecții învățate, se adaptează. Există sisteme care pot contracara dronele”, subliniază expertul militar Tudor Curtifan.

Programul SAFE a fost adoptat acum patru luni. Plafonul împrumuturilor este 150 de miliarde de euro. În același timp, Comisia Europeană relaxează disciplina deficitului bugetar pentru guvernele care cresc cheltuielile de apărare, estimarea este că investițiile totale vor ajunge la 800 de miliarde în toată uniunea.

CITIȚI ȘI:

Radu Osipov

Radu Osipov

Autor

Citește mai mult