De la farfurie la tomberon: cum poate fi stopată risipa alimentară în Republica Moldova
Fenomenul risipei alimentare rămâne o problemă majoră în Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale, cetățenii aruncă anual la gunoi aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare, în timp ce fiecare a patra persoană din mediul rural nu-și poate permite o alimentație suficientă și suferă din cauza foametei. Un rol esențial în reducerea acestui fenomen îl are Banca de Alimente, care în cei patru ani de activitate a reușit să salveze peste 440.000 kg de alimente de la risipă.
Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, printre care și consumul rațional de alimente, este de părere Ana Ceban, comunicatoare la Misiunea Socială „Diaconia”.
*„Este recomandabil să facem liste de produse înainte să mergem la cumpărături pentru a reduce risipa. De asemenea, donarea anumitor alimente care ne rămân de la masa de familie, dar sunt încă bune pentru consum, desigur și împărțirea lor cu cei apropiați, porționarea alimentelor, cântărirea lor în funcție de numărul de persoane care participă la masă. Toate aceste lucruri vor salva, în primul rând, portmoneul nostru”, a declarat Ana Ceban la Radio Moldova.
Adoptând măsurile simple, putem contribui cu toții la reducerea risipei alimentare și la protejarea mediului. Un exemplu în acest sens este o instituție de educație timpurie din Chișinău, care s-a aliniat măsurilor sustenabile de prevenire a risipei alimentare.
Administrația grădiniței donează în mod regulat resturile alimentare rămase după mesele copiilor. Nimic din alimente nu ajunge la coșul de gunoi. Este o practică deja tradițională pentru instituția de educație preșcolară, dar și un exemplu pentru copii de a face fapte bune și de a economisi.
„După mesele copiilor, nu rămâne mai mult decât o căldărușă de 10 litri. (...) De fapt, niciodată nu ne-am gândit că aceste resturi ar trebui să ajung la coș. Am fost norocoși că am avut mai mult de opt ani niște vecini aici, în preajmă, mai în vârstă, care aveau adoptate câteva animale - pisici, căței - pe care-i hrăneau. Uneori, când rămânea ceva, porțiile fiind neatinse, ofeream la caserolă chiar și pentru acești bătrâni. Din păcate, ambii au decedat și a trebuit să căutăm alte persoane care ar accepta aceste lucruri. Se întâmplă ca cineva din lucrători să poată lua acasă pentru animalele pe care le au. De ceva vreme, am rămas fără soluție, din cauza că tânărul care lua tot timpul produsele pentru o mică fermă pe care o avea acasă a plecat peste hotare”, ne-a spus directoarea instituției, Tatiana Bălan.
Administrația grădiniței a decis să afișeze un anunț pentru a găsi pe cineva care ar putea valorifica resturile alimentare. La scurt timp, o persoană s-a oferit să le preia pentru a hrăni câinii fără stăpân din capitală.
„Copiii trebuie să aibă un exemplu vizavi de tot ce se întâmplă aici, de unde vin și cum ajung produsele și alimentele și ce se face cu cele care rămân. În grădinița noastră nu se donează doar resturile alimentare, donăm deseori și alte echipamente - cărțulii, lucruri pe care le-am folosit și nu mai sunt relevante pentru instituție. Întotdeauna lucrurile au mers undeva, unde pot fi refolosite, pot fi de ajutor cuiva care are nevoie”, a mai spus Tatiana Bălan.
La nivel mondial, în topul risipei alimentare se află Grecia, unde sunt aruncate peste 142 kg de produse alimentare per cap de locuitor. Grecia este urmată de Malta, unde anual sunt aruncate la gunoi în jur de 130 kg de alimente per cap de locuitor.
Fiecare european generează 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri de îmbrăcăminte și încălțăminte în fiecare an. Noua lege, adoptată recent la nivel comunitar, introduce obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare care trebuie îndeplinite la nivel național până la 31 decembrie 2030. Aceasta înseamnă 10% din prelucrarea și producția de alimente și 30% pe cap de locuitor din comerțul cu amănuntul - restaurante, servicii alimentare și gospodării. Aceste obiective vor fi calculate în comparație cu cantitatea generată ca medie anuală între anii 2021 și 2023.
În urma solicitării Parlamentului European, țările blocului comunitar vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici, care au un rol semnificativ în prevenirea și generarea de risipă alimentară, facilitează donarea de alimente nevândute care sunt sigure pentru consumul uman. Propunerea finală s-a confruntat însă cu respingerea din partea restaurantelor și hotelierilor care s-au opus obiectivelor obligatorii și au pledat în schimb pentru o educare a publicului. Pentru a-și atinge obiectivele, statele membre vor fi libere să aleagă modul de implementare a acestora în materie de reducere a deșeurilor alimentare.
Statele Uniunii Europene sunt obligate să reducă cu 30 la sută risipa alimentară până în 2030, potrivit unei legi adoptate recent de Parlamentul European. Aceasta a fost aprobată în condițiile în care fenomenul capătă dimensiuni mari și constituie o provocare pentru țările lumii.
