Mașini în schimbul cerealelor. Rusia și China au trecut la comerțul de tip barter
Dificultățile persistente în efectuarea plăților, cauzate de sancțiunile occidentale, obligă companiile rusești să revină la practicile anilor 1990. Pentru a evita tranzacțiile bancare în colaborarea cu firmele chineze, acestea recurg la acorduri de barter, în care se fac achiziții în monede naționale pentru compensarea reciprocă, scrie publicația The Moscow Times.
„Barterul câștigă teren”, a declarat pentru Reuters o sursă din domeniul comerțului. Potrivit acesteia, companiile nu apelează la această metodă din bunăstare, ci pentru a rezolva problemele legate de plăți. „Băncile chineze se tem să ajungă pe listele de sancțiuni secundare și, din acest motiv, nu acceptă bani din Rusia”, a spus un specialist din piața de plăți.
Pe baza informațiilor de la surse, a datelor vamale și a declarațiilor companiilor, Reuters a identificat opt tranzacții de barter între firme rusești și chineze în ultimii doi ani. Volumul real al acestor operațiuni este greu de estimat, dar, potrivit a trei surse, fenomenul devine tot mai răspândit. Această tendință este confirmată și de discrepanța dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile: în perioada ianuarie–iunie, diferența a ajuns la 7 miliarde de dolari. „Diferențele semnificative și constante între datele vamale și cele ale băncii centrale privind comerțul exterior pot indica utilizarea unor forme non-monetare de plată, inclusiv barterul. Creșterea acestor discrepanțe reprezintă un semnal indirect”, a explicat pentru Reuters Maksim Spasski, secretarul general al Uniunii Ruso-Asiatice a Industriașilor și Antreprenorilor.
Conform surselor Reuters implicate în comerțul transfrontalier, în schimburile de tip barter este folosită adesea producția agricolă. Cerealele rusești pot fi schimbate pe orice bunuri chinezești – totul depinde de înțelegere. Un trader a povestit că chinezii cumpără în țara lor, cu yuani, bunurile comandate de companiile ruse, iar intermediarii ruși, primind echivalentul în ruble, achiziționează cereale, după care are loc schimbul de mărfuri. Un exemplu adus de surse: chinezii au cumpărat automobile pentru ruși.
De asemenea, cerealele au fost schimbate pe produse de larg consum din China, iar semințele de in – pe electrocasnice și materiale de construcție (potrivit datelor FTS). În unele cazuri, barterul a implicat și importuri paralele (bunuri europene aduse în Rusia prin China, în schimbul materiei prime), dar și servicii (diferența de preț fiind acoperită prin lucrări de instalare și testare a echipamentelor pe teritoriul Rusiei de către furnizorii chinezi).
Despre acordurile de barter au discutat și companiile chineze la forumul de afaceri din august, de la Kazan, unde au numit plățile și localizarea drept principalele probleme ale cooperării cu Rusia. Xu Xingjin, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology, a propus ca aceste tranzacții să se facă printr-un certificat special emis de vama chineză. El a dorit să schimbe motoare navale și generatoare produse de compania sa pe materiale de oțel și aluminiu utilizate în construcția de nave.
Primele tranzacții de tip barter au avut loc anul trecut, după ce Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei a elaborat un ghid pentru companii privind modul de desfășurare a acestora. De exemplu, firma Astarta-Agrotrading din Saratov, respectând instrucțiunile ministerului, a organizat două operațiuni cu firme pakistaneze: într-una, 15.000 de tone de năut au fost schimbate pe o cantitate similară de mandarine și 10.000 de tone de linte – pe cartofi; în alta, 20.000 de tone de năut au fost schimbate pe aceeași cantitate de orez.
