Corespondență Dan Alexe // UE pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Oficialii Comisiei Europene se grăbesc să finalizeze cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, consultând aliații din G7, în timp ce pun la punct o serie de noi măsuri. Încălcările spațiului aerian polonez și, zilele trecute, ale spațiului aerian al României n-au făcut decât să sporească hotărârea de a înăspri sancțiunile în marea majoritate a capitalelor.
Pe fondul discuțiilor cu partenerii G7 și al ultimelor provocări ale Rusiei împotriva Poloniei și României, a mai intervenit și scrisoarea deschisă a lui Donald Trump, care le cere europenilor, în special țărilor din NATO, să înceteze să mai cumpere petrol rusesc.
Pachetul de sancțiuni, pe care Comisia încearcă să-l facă „cât mai ambițios posibil”, este acum să ajungă pe birourile ambasadorilor la Bruxelles ai celor 27 de state din UE până miercuri, 17 septembrie.
După cum s-a raportat anterior, se așteaptă ca sancțiunile să vizeze sectoarele financiar și energetic ale Rusiei, cu posibilitatea adăugării de noi restricții privind încălcarea sancțiunilor de către țările terțe.
Deja vineri, 12 septembrie, diplomații UE au dat undă verde reînnoirii sancțiunilor împotriva unor persoane și entități ruse pentru următoarele șase luni. Măsura a fost adoptată cu sprijin unanim, inclusiv din partea Ungariei și Slovaciei.
Urmează apoi coborârea prețului de achiziție a petrolului de la 60 de dolari pe baril la 45. Plafonul actual de 60 de dolari a fost stabilit de țările G7 în decembrie 2022.
Chiar și până acum, pragul de 60 de dolari a redus veniturile petroliere ale Rusiei cu 30%, venituri esențiale pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Rusia și-a strâns însă o flotă «fantomă» de petroliere pentru a ocoli această interdicție, flotilă estimată la peste 500 de nave, pe care UE a vizat-o deja.
Noul pachet de sancțiuni va afecta instituțiile financiare pe care Moscova le folosește pentru a atrage numerar din străinătate și va sprijini reducerea plafonului prețului stabilit de grupul G7 pentru petrol la doar 45 de dolari pe baril, coborând astfel vertiginos, cu un sfert din prețul actual, de la 60 de dolari.
Se vor stabili apoi și noi liste negre privind companiile implicate în operarea vastei rețele de gaze a Moscovei, rețea care a fost deja paralizată de o serie de explozii în 2022.
Dar mai ales, Comisia lansează o nouă idee despre cum să trimită către Ucraina miliarde de euro din active rusești înghețate în Europa, prin înlocuirea banilor transferați către Kiev cu obligațiuni garantate de UE. Noua propunere – descrisă ca fiind „creativă din punct de vedere juridic” – ar putea elibera un flux major de finanțare suplimentară pentru efortul de război al Kievului fără a expropria tehnic activele rusești în sine, ceea ce ar fi riscant din punct de vedere juridic.
Paradoxal, însă, până acum UE nu a pus Rusia pe lista țărilor pe care le consideră a fi expuse unui risc ridicat de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, deși pe listă se află, de pildă, Monaco.
Comisia se pregătește de asemenea să înăsprească restricțiile privind eliberarea vizelor pentru simplii cetățeni ruși. Planurile fac parte dintr-o revizuire a strategiei care se așteaptă să fie finalizată până la sfârșitul anului, însă măsura este controversată, criticii afirmând că ar afecta în mod nedrept chiar și disidenții.
