Educație ecologică: tinerii pot deveni agenți ai schimbării
Nevoia unei mai mari implicări în educația ecologică devine tot mai evidentă în contextul provocărilor de mediu cu care se confruntă Republica Moldova. Specialiștii atenționează că protecția naturii nu trebuie să rămână doar o temă opțională, ci să devină o prioritate în procesul de formare a noilor generații. În unele școli, centre educaționale și organizații de tineret prind contur inițiative care demonstrează că elevii pot fi agenți ai schimbării, dacă li se oferă instrumentele și sprijinul necesar.
Deși au fost lansate mai multe inițiative ecologice, ca amenajarea grădinilor verticale, a gardurilor verzi fonoprotectoare, de sortare a deșeurilor sau activități de floricultură, tot mai multe voci spun că aceste acțiuni sunt încă insuficiente pentru a răspunde provocărilor de mediu.
Instituțiile de învățământ din Republica Moldova fac pași importanți spre educarea unei generații responsabile, dar pentru rezultate reale este nevoie de mai multă coerență și integrare a acestor practici în procesul educațional.
La Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști elevii sunt învățați să transforme teoria în practică prin activități ecologice și de design floral.
„Facem design de landșaft la calculator și apoi ieșim și realizăm proiectele în natură. Foarte activ ne ocupăm de arta decorativă ecologică. Educăm floriste, adică mai încercăm să le dăm fetițelor o meserie, pe lângă ceea ce învață la școală. Aici mai pot îmbrățișa o meserie foarte frumoasă și foarte elegantă, care se numește Arta aranjamentului floral”, spune directoarea centrului, Cezara Cornienco, invitată la emisiunea „Ecosistem” de la Radio Moldova.
Activitatea „Floricultură și design floral”, coordonată de profesoara Maria Pavlicenco, le dezvoltă elevilor creativitatea și îi învață cum plantele pot contribui la purificarea aerului și susținerea biodiversității.
„Ședințele cercului se împart în mai mult module: de toamnă, de iarnă, de primăvară și de vară. Începem cu cele de toamnă, deci cu recoltarea florilor, efectuarea buchețelelor, butonierelor din flori vii. Copiii învață a confecționa aceste bijuterii florale pe care nu le poate crea fiecare. Și, poate, pentru unii copiii va fi și o profesie”, explică profesoara.
Tinerele care participă la aceste activități recunosc că au descoperit activități de suflet după programul de la școală.
„Îmi place să lucrez cu florile, pentru că fac parte din natură. E important să o protejăm, fiindcă poluarea crește și afectează generațiile viitoare”, spune o elevă.
„Floristica mă ajută să mă relaxez. Poate nu va fi profesia mea, dar sigur va rămâne un hobby. M-am gândit chiar să creez buchete de mireasă”, povestește o altă elevă.
„De trei ani vin la floricultură. Îmi place să îmi exprim emoțiile prin lucrări ecologice și naturale”, a adăugat o colegă.
Chiar dacă elevii au ocazia să învețe noțiuni legate de protecția mediului, prin module incluse în discipline precum Fizica, Geografia, Educația pentru societate sau Dezvoltarea personală, subiectul protecției mediului este insuficient reprezentat în programa școlară, potrivit directoarei asociației „Hai, Moldova”, Nadejda Cebotari.
Ea consideră necesară regândirea modului în care aceste lecții sunt predate, subliniind că programele implementate de organizația sa pun accentul atât pe formarea elevilor, cât și pe instruirea cadrelor didactice.
„La Hai, Moldova ne propunem, când dezvoltăm programe de educație ecologică, să creăm un cadru de învățare cât mai natural atunci. Când învățăm despre păduri, această lecție trebuie să se desfășoare în pădure. Dacă învățăm speciile de copaci, atunci ieșim afara să învățăm speciile de copaci. Am dezvoltat până acum două programe de Educație ecologică: unul se numește „Școala Eco”, care abordează subiectul ecologiei pe larg. Și mai avem un program care se numește „Leaf Program” - educație despre păduri. Este important să plantăm sămânța iubirii de natură cât mai devreme posibil”, a mai spus Nadejda Cebotari.
În R. Moldova Educația ecologică este o disciplină opțională, care ar putea deveni obligatorie începând cu anul 2027.
Educația de mediu în școlile europene îmbracă diverse forme: de la cele informale, până la lecții în natură. De exemplu, în Spania și Italia această disciplină este integrată în programa școlară. Franța și România pun accentul pe infrastructura sustenabilă, o metodă de a arăta cum funcționează educația ecologică și de a promova practici sustenabile în societate.
O altă țară, Suedia, se bazează pe abordări de tip experiență pentru formarea comportamentelor ecologice. Acest lucru înseamnă desfășurarea activităților interactive în natură, în grădini urbane, păduri sau ferme.
Studiile au arătat că învățarea prin experiența lumii vii a naturii crește capacitatea de memorare a elevilor în sala de clasă cu 5%.
În Franța, mai mult de 1.000 de școli sunt dotate cu grădini de legume pentru a ajuta la educarea copiilor în spiritul respectului față de mediul înconjurător.
Un alt aspect al educației ecologice promovate în rândul întregii comunități franceze este orientat spre reutilizarea hainelor și reducerea deșeurilor textile. Ministerul francez al Ecologiei a introdus, în anul 2023, beneficii pentru a-i încuraja pe oameni să-și repare hainele și încălțăminte. Astfel, francezii pot beneficia de reduceri între 6 și 25 de euro pentru recondiționarea hainelor. Programul este implementat pe o durată de 5 ani, adică până în anul 2028, și are un buget care depășește 150 de milioane de euro.
Din 2019, Italia a devenit prima țară care a impus educația despre schimbările climatice și dezvoltarea durabilă în școlile publice, cu o oră pe săptămână pentru aceste teme în fiecare clasă.
În Statele Unite ale Americii, materia Ecologie și protecția mediului se predă zilnic în toți anii de liceu, iar la celelalte trepte ale învățământului preuniversitar se optează pentru demersuri modulare.
CITIȚI ȘI:
Locuitorii din satul Ochiul Alb își cresc, de 13 ani, propria pădure
Economie verde pentru viitor: Centrul Național de Mediu lansează e-broșura Pactului Verde European
Valurile de căldură slăbesc pădurile, dăunătorii câștigă teren
Schimbările climatice, în discuție la Chișinău. Opinie: „Sunt necesare acțiuni stringente”
