Un fermier din satul Cocieri a contribuit la completarea exponatelor de la Muzeul victimelor deportărilor și represiunilor politice
A adus la muzeu o veche desagă, straistă din două părți, ce se purta pe umăr, mărturie dureroasă a calvarului foametei prin care au trecut părinții. Vorbim despre Ștefan Driga din satul Cocieri, raionul Dubăsari, care a completat patrimoniul Muzeului victimelor deportărilor și represiunilor politice, filială a Muzeului Național de Istorie, cu un exponat deosebit de prețios ce oglindește o filă neagră, puțin cunoscută a istoriei naționale - foametea.
„Se punea desaga așa pe umăr, ca să fie greutatea, balanța și aici, și acolo. Când duci sacul e greu, dar aici, pe umăr, e mai ușor.”
Desaga, spune Ștefan Driga, este o relicvă de familie din timpul foametei organizate din 1946-1947.
„Desaga care mama mea în anii 46 când se întorsese din Siberia, o duceau greu, era foamete, pleca la cumnata ei în Ucraina. Se scula la 4 dimineața, ajungea la vreo 4 după-masă, acolo rămânea, dimineața cumnata o încărca cu ce avea și venea acasă”, povestește fermierul din Cocieiri Ștefan Driga.
Ștefan Driga a decis să aducă la muzeu desaga, ca să o vadă mai multă lume. E un exponat deosebit de prețios, spune doctorul în istorie Ludmila Cojocaru.
„Reprezintă și documentează ceea ce a însemnat marea foamete din 1946-47. Decenii la rând însăși noțiunea de foamete a fost interzisă. De ce? Pentru că era o dovadă a caracterului criminal al unui stat autoritar, ceea ce a însemnat regimul totalitar sovietic în acest spațiu”, menționează sefa Muzeului Victimelor Deportărilor, Ludmila Cojocaru.
Ștefan Driga a donat muzeului desaga, precum și un șir de documente: dosare și fotografii - mărturii ale trecutului dureros, pentru a perpetua memoria străbunilor, care au trecut prin mari tragedii.
„Bunelul a fost împușcat în 37 la Tiraspol. Tata cu mama au fost duși în 33 cu familia în Siberia și 10-13 ani au tăiat pădure și venind aici - foamete. O viață grea și nu știu de ce puterea asta care a venit, sovietică, și-a bătut joc de oameni”, spune Ștefan Driga.
Desaga, precum și alte exponate referitoare la fenomenul foametei organizate, vor fi prezentate în expoziția permanentă „Moldova sovietică între mituri și Gulag”.
„Pentru a întreține vie memoria și ca aceste lucruri să nu se mai repete nicio dată. Spre regret, în Republica Moldova legislația nu prevede un statut de victimă pentru cei care au trecut prin foamete”, spune Ludmila Cojocaru.
În timpul foametei, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au murit peste 200 de mii de oameni. Potrivit deciziei Parlamentului Republicii Moldova, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, va fi marcată Ziua comemorării victimelor foametei. 196 ultimul cadru