„Situația s-a îmbunătățit”: instituțiile media comit mai puține încălcări în campania electorală, susține președinta CA, Liliana Vițu
Instituțiile media din Republica Moldova dau dovadă de mai multă responsabilitate în reflectarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, iar rapoartele de monitorizare arată mai puține abateri decât la scrutinele precedente. Declarațiile au fost făcute de președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, la emisiunea „Pe Față” de la Moldova 1.
Președinta Consiliului Audiovizualului declarat că experiența acumulată în ultimii ani atât de autoritate, cât și de redacții și-a spus cuvântul.
„Dacă în primul scrutin din 2023, cel local, erau încă anumite prevederi noi – intrase în vigoare și Codul electoral, era și noua componență a CEC, atunci am avut probleme de aplicare. Unele prevederi au ajuns chiar la Curtea Constituțională și au fost declarate neconstituționale, iar ulterior a trebuit, împreună cu CEC, să căutăm soluții prin regulamentul de reflectare a alegerilor. Acum situația s-a îmbunătățit”, a declarat șefa CA.
Liliana Vițu a reamintit că, în trecut, televiziunile întâmpinau dificultăți în depunerea și respectarea declarațiilor editoriale privind modul de reflectare a campaniei electorale. Potrivit acesteia, declarațiile trebuiau depuse, inițial, în termen de șapte zile de la începutul perioadei electorale, fără a exista un model clar. Ulterior, Consiliul a elaborat un model-standard, a discutat cu posturile de televiziune, a modificat legislația și a menținut un dialog constant cu acestea.
Pentru scrutinul actual, Vițu a precizat că „pregătirea a fost cea mai bună de până acum: au fost instruiți monitori, a fost schimbată metodologia și au fost organizate cinci-șase dezbateri publice pe regulamente și pe declarații”. În plus, în acest an funcționează și un centru de consultanță cu experții Asociației Presei Electronice (APEL), care oferă suport televiziunilor.
„Până acum, în două rapoarte analizate, vedem în special erori tehnice: de exemplu, mențiunea electorală pusă la începutul rubricii și nu la final sau neîncadrarea unor subiecte la blocul corespunzător. Aceste lucruri par tehnice, dar influențează contextul în care telespectatorul recepționează informația. Analizăm fiecare subiect și decidem dacă trebuie încadrat în blocul știrilor electorale. (…) Cred că este foarte bine că rapoartele noastre, chiar dacă nu plac tuturor, duc la dezbateri în redacții. Asta generează ceea ce noi numim pluralism intern: atunci când subiectele se discută în redacție și nu se impune doar decizia editorului”, a spus președinta CA.
Propaganda se mută online
Șefa instituției a atras atenția, la aceeași emisiune, că, deși televiziunea rămâne principala sursă de încredere în campanii electorale, propaganda și manipularea migrează tot mai mult în mediul online.
„Suntem conștienți că, deși televiziunea rămâne principala sursă de informare în perioade electorale, tendințele se schimbă. Manipularea și propaganda migrează spre social media, iar aici atribuțiile noastre sunt limitate. De aceea, am susținut modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, pentru a extinde obligațiile și asupra serviciilor neliniare – adică televiziuni și canale digitale, inclusiv pe platforme ca YouTube sau TikTok”, a declarat Liliana Vițu.
Noile prevederi au intrat în vigoare pe 21 august, iar Consiliul Audiovizualului a aplicat deja sancțiuni.
„Pe 27 august, am putut aplica sancțiuni pentru discurs discriminatoriu și falsuri înregistrate în discursul lui Ilan Șor, difuzat de Găgăuzia Radio-Televizionu. Anterior, am sancționat și Canal 5 pe YouTube pentru publicitate mascată în favoarea blocului Pobeda și a lui Ilan Șor. În total, de două ori în acest an am aplicat sancțiuni pentru conținuturi online, folosind atât vechile prevederi, cât și noile amendamente”, a precizat președinta CA.
Liliana Vițu a explicat că, în pofida eforturilor depuse de Consiliu, problema rămâne la marile platforme internaționale. Potrivit acesteia, platformele precum YouTube, Meta, Google sau TikTok nu au obligații față de Republica Moldova, întrucât Regulamentul privind serviciile digitale al Uniunii Europene se aplică doar statelor membre.
„Autoritatea poate doar să solicite insistent intervenția acestor companii, însă luarea unor măsuri pentru protejarea procesului electoral în R. Moldova depinde exclusiv de bunăvoința lor”, a precizat Vițu.
