Corespondență Dan Alexe // Parlamentul European, Șoșoacă și jocurile cu imunitatea
Parchetul General al României a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a deputatei Diana Șoșoacă, pentru a putea fi cercetată penal într-un dosar care reunește mai multe cauze. Este vorba de negarea Holocaustului, promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, precum și a unor idei sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, dar și pentru că, în urmă cu patru ani, Diana Șoșoacă și soțul ei ar fi sechestrat și agresat o echipă de jurnaliști italieni.
A solicita ridicarea imunității unui europarlamentar nu este deloc ceva neobișnuit, mai ales în ultimă vreme. Astfel, în aceeași zi, marți, 23 septembrie, Comisia JURI din Parlamentul European a refuzat să cedeze amenințărilor liderului autoritar maghiar Viktor Orbán, votând împotriva ridicării imunității parlamentare a deputatei de stânga din Italia, Ilaria Salis.
Respingând insistențele – calificate de unii drept, practic, încercări de șantaj – ale lui Viktor Orbán, care a susținut afirmația lui Donald Trump conform căreia antifasciștii sunt „teroriști”, eurodeputații i-au arătat liderului maghiar că nu pot fi intimidați.
Votul în Comisia pentru Afaceri Juridice a depins de decizia câtorva membri PPE, partidul creștin-democrat, conservator. Din cei 25 de europarlamentari ai comisiei, de la membri ai Verzilor, la liberali și socialiști, șapte au votat pentru revocare: europarlamentarii din grupurile suveraniste Europa Națiunilor Suverane și Patrioți, inclusiv un deputat italian chiar din partidul șefei guvernului, Giorgia Meloni.
Ilaria Salis, activista italiană antifascistă, arestată și închisă în Ungaria după ce a fost acuzată că a atacat, în 2023, mai mulți militanți de extremă-dreapta, a fost eliberată din închisoarea maghiară în iunie anul trecut, după ce a fost aleasă eurodeputată.
Dar Viktor Orbán dorea ca ea să fie judecată în Ungaria, cerând simultan și ridicarea imunității europarlamentarului ungar din Partidul Popular, Péter Magyar, fost oficial guvernamental, acum lider al opoziției și un candidat important la alegerile din aprilie anul viitor.
Magyar, cândva un aliat loial al lui Orbán, a devenit un ghimpe în coasta partidului liderului maghiar după ce a făcut publică o înregistrare audio compromițătoare care implică înalți oficiali în manipularea probelor legate de un caz de corupție. Partidul său de centru-dreapta, Tisza, a devenit de atunci principalul adversar al partidului populist Fidesz al lui Orbán.
Și în cazul lui, eurodeputații au decis menținerea imunității, ca și în cazul unei alte deputate maghiare, Klára Dobrev, lidera Coaliției Democrate de stânga și membră a grupului socialiștilor din Parlament, pe care Viktor Orbán ar dori-o judecată într-un caz de defăimare, dar comisia a respins această cerere. Cele trei cazuri împotriva acesteia, toate respinse de comisia Parlamentului, mergeau de la un presupus furt de telefon dintr-un club de noapte, la procese pentru defăimare intentate de fostul parlamentar György Simonka și de mișcarea de extremă-dreapta Patria Noastră.
Un eurodeputat italian l-a acuzat chiar pe premierul maghiar că „urmează metodele represive ale lui Vladimir Putin”.
Decizia finală va aparține plenului, un pas care va avea loc în prima săptămână a lunii octombrie. Cu toate acestea, sesiunea plenară susține în mod tradițional opinia comisiei. În cazul româncei Diana Șoșoacă, cea care a stârnit de câteva ori scandaluri în plenul Parlamentului, fiind chiar scoasă cu forța de serviciul de ordine, nu este deloc sigur că ea va găsi atâția apărători.
