Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci
Biserica Ortodoxă de stil vechi sărbătorește sâmbătă Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele 12 sărbători împărătești și cea mai importantă dintre sărbătorile închinate semnului Crucii. Prin această sărbătoare sunt celebrate două evenimente importante.
Primul este Aflarea, de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, eveniment ce a avut loc în anul 335. Patriarhul Ierusalimului a înălțat Sfânta Cruce, pentru ca poporul prezent să o poată vedea.
Al doilea eveniment este recuperarea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius și așezarea ei cu cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Crucea este văzută în creștinism ca simbol al biruinței asupra păcatului și morții, semn al iubirii divine și al mântuirii.
Ziua Înălțării Sfintei Cruci este zi de post, cu rugăciuni speciale și slujbe care pun accent pe Patimile lui Hristos și jertfa Crucii.
Credincioșii se închină Crucii împodobite cu flori și busuioc, care este astăzi scoasă în mijlocul bisericilor ortodoxe.
În popor, ziua este asociată cu semne ale sfârșitului verii și începutului toamnei: se consideră că de acum se restrâng lucrările câmpului, se strâng ultimele roade și se păstrează liniștea sufletească.
Preoții îndeamnă credincioșii la pocăință, la reflecție asupra semnificației jertfei lui Hristos, dar și la o viață de devotament și responsabilitate morală. Crucea este readusă în centrul spiritualității creștine – ca reper de credință și speranță.
