Corespondență Dan Alexe // Summit UE informal: Rusia și „terorismul de stat”
La summitul informal de la Copenhaga de miercuri, 1 octombrie, a circulat printre cei 27 de lideri ai UE formula „terorismul de stat” practicat de Rusia. Reuniunea la vârf a liderilor UE este urmată joi, 2 octombrie, de cel de-al șaptelea summit al Comunității Politice Europene, care va aduce laolaltă aproape toți liderii de pe continentul european, în total 47 de șefi de stat și de guvern. În iunie 2023, reuniunea anuală s-a ținut, de altfel, în R. Moldova, la Bulboaca.
„Terorismul de stat” practicat de Rusia a fost, pentru prima oară, folosit ca expresie într-un summit european, iar ea i se datorează șefei diplomației UE, Kaja Kallas, a cărei țară de origine, Estonia, este printre cele mai amenințate de expansionismul rusesc.
Uniunea Europeană nu va lăsa Rusia să semene „discordie” și „spaimă în societățile noastre”, a spus și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Președintele francez Emmanuel Macron a estimat, la rândul său, că Europa se află acum într-o „confruntare” cu Rusia.
În privința măsurilor de retorsiune și a sancțiunilor, principalul subiect a fost chestiunea înghețării și confiscării activelor rusești depuse în bănci europene. O decizie în acest sens va putea fi luată însă abia la următorul summit, pe 23–24 octombrie, la Bruxelles.
Până atunci, UE va transfera deja 4 miliarde de euro către Ucraina, folosind active rusești înghețate în Europa.
Comisia Europeană a propus un împrumut de 140 de miliarde de euro, prin care se schimbă numerarul sancționat din activele ajunse la scadență cu un contract de împrumut personalizat cu Euroclear, instituția financiară belgiană care păstrează în prezent depozitele. Aceasta caută o soluție funcțională, din punct de vedere juridic, pentru a evita exproprierea acestor active, lucru care ar putea încălca dreptul internațional.
Moscova a avertizat că consideră procedura drept „furt” al activelor sale suverane și că va solicita urmărirea penală a țărilor și persoanelor implicate.
Liderii, inclusiv Macron, și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, dar au subliniat că aceasta trebuie să aibă loc în conformitate cu dreptul internațional.
Joi, 2 octombrie, va avea loc Summitul Comunității Politice Europene (CPE), din care face parte și R. Moldova și care va pune accentul pe formarea unui front comun de consolidare a securității continentului.
Agenda se va concentra pe provocările de securitate la adresa Europei, cu accent pe situația din Ucraina. În cadrul meselor rotunde, cei 47 de șefi de stat și de guvern vor aborda teme specifice de interes comun, precum migrația și securitatea economică.
Comunitatea Politică Europeană: un proiect mai vechi
La peste trei decenii de la proiectul Confederației Europene al răposatului președinte francez François Mitterrand, liderii a 47 de țări, de la Islanda la Azerbaidjan, au creat în mod concret un forum de discuții pe subiecte de interes comun. Pentru Emmanuel Macron, cel care a relansat conceptul lui Mitterrand, este vorba și de a propune o cooperare concretă țărilor candidate la UE, în primul rând Ucraina și Republica Moldova (Georgia are pe moment statutul de candidat suspendat).
În 1991, țările proaspăt eliberate de jugul sovietic bănuiau că proiectul Confederației propus atunci de François Mitterrand era un simplu surogat pentru intrarea lor în CEE. Astăzi, Emmanuel Macron i-a lămurit și liniștit pe liderii estici: obiectivul acestei noi structuri este, dimpotrivă, să le permită țărilor precum Ucraina sau Republica Moldova, dar și celorlalți candidați, celor din Balcani, să participe la anumite programe ale Uniunii (schimburi de studenți, profesori, cercetători) înainte de aderare. Sau chiar și de a participa la Consiliile de Miniștri ale UE care îi privesc, de exemplu în domeniul energiei.
Mulți observatori nu iau însă în continuare foarte în serios această inițiativă, „Comunitatea Politică Europeană”, la a cărei reuniune participă, pe lângă țări estice precum Ucraina și Republica Moldova, și Turcia lui Recep Tayyip Erdoğan, dar și țări care nu doresc să adere la UE, cum sunt Marea Britanie, Elveția sau Norvegia.
Blocarea agresivității Rusiei
Un scop principal al Comunității Politice Europene este acela de a contracara influențele ostile puternice – ruse și chineze mai întâi – care au înflorit în ultimii ani la marginea Uniunii, în special în Balcanii de Vest, ca să nu mai vorbim de războiul din Ucraina.
Această regiune estică a Europei, încă străbătută de linii de fractură adânci și foarte vechi, riscă o permanentă destabilizare. De asemenea, regiunea oferă un teren de acțiune pentru traficanți și mafii, la porțile spațiului Schengen.
Viitorul CPE nu este, în acest stadiu, asigurat. Mulți se tem că ar putea cunoaște aceeași soartă ca și Uniunea pentru Mediterana, lansată cu mare pompă de Nicolas Sarkozy în 2008. Dar, în contextul dramatic al anului 2023, Comunitatea Politică Europeană are marele merit de a oferi un forum care lipsea.
